Monografia Pașcani

Este alohtona in proportie de 90%, râurile care isi au izvoarele pe acest teritoriu detin o pondere mica in volumul general al scurgerii, in raport cu debitul principalelor râuri (Siretul, Moldova, Bistrita)

Precipitatiile relativ bogate si morfologia reliefului au facilitat dezvoltarea unei retele hidrografice cu o densitate medie de circa 0,34 km/kmp , superioara mediei pe tara care este de 0,27 km/kmp ,lungimea totala a râurilor ce traverseaza teritoriul judetului fiind de peste 2000 km.

Resursele de apa de care dispune judetul constituie unul dintre elementele care favorizeaza dezvoltarea economico-sociala a acestor meleaguri . Potentialul hidroenergetic al râului Bistrita, care a atras atentia ilustrului inginer Dimitrie Leonida la inceputul acestui secol , a fost valorificat in anii socialismului . Devierea a 30 mil. mc din debitul râului Bicaz in lacul Izvorul Muntelui va mari simtitor capacitatea de productie a sistemului hidroenergetic de pe Bistrita.

Suprafata bazinului hidrografic Cuiejdi este de 100,0 km2 , are lungimea de 26,0 km si se afla in localitatea Piatra Neamt.

1.3) Clima

in ansamblul judetului Neamt prezinta o clima temperat continentala particularitati specifice partii de est a tarii. Caracteristicile climei sunt determinate de altitudine, de particularitatile circulatiei atmosferice, de formele si fragmentarea reliefului cât si de marile suprafete lacustre, aparute odata cu amenajarea hidroenergetica a

Bistritei.

O analiza succinta a principalelor

elemente climatice – regimul temperaturii

aerului, regimul precipitatiilor si al vânturilor-

evidentiaza cu usurinta diferentele existente de la o

zona de relief la alta.

Temperatura medie anuala creste progresiv de la

vest spre est, din zona montana spre regiunea dealurilor subcarpatice si de podis. Valorile extreme absolute ale temperaturii aerului sunt si ele destul de semnificative, indicând importanta factorilor locali in modificarea vremii. Maxima absoluta de 38,6* C (din august 1952 ) s-a inregistrat la Piatra Neamt si nu in partea de est a judetului, in timp ce minima de - 33,2*C (din februarie 1954) s-a semnalat la Roman, desi ar fi fost de asteptat ca ea sa se consemneze in zonele muntoase cele mai inalte.

Precipitatiile au valorile medii cele mai mari in regiunea montana, scazind cu cât ne deplasam spre est (Ceahlau-Toaca peste 700 mm, Piatra Neamt 649 mm, Roman 529 mm). Fenomenul se explica atât prin scaderea in umiditate a maselor de aer venite dinspre vest care, in deplasarea lor peste Carpatii Orientali, lasa precipitatii mai abundente pe versantii vestici, cât si prin patrunderea in extremitatea estica a judetului, dinspre est sau sud-est, a unor mase de aer puternic continentalizate, care provoaca in cele mai multe cazuri seceta.

Regiunea de podis este larg deschisa circulatiei atmosferice din est, faptul având drept rezultat o intensificare a vânturilor. Ploile cu grindina si furtunile mari sunt aici fenomene meteorologice destul de frecvente.

1.4) Solul

In proportie de 50% fac parte din seria tipica provinciei montane, iar celelalte apartin asa-numitei provincii carpato-moldave. In zona montana sunt soluri silvestre (brune acide, brune potzolice si rendzine brune pe portiuni mai restrânse) care au, in general grosimi mici si sunt acoperite cu paduri si pajisti naturale.

Teritoriul judetului Neamt dispune de insemnate rezerve de minerale si substante utile. Dintre acestea mentionam : zacaminte metaliere de tipul sulfurilor polimetalice in zona sisturilor cristaline ; combustibil mineral in structurile de flis si in cele de platforma ; sisturi bituminoase in zona flisului paleogen ; sare gema si saruri de potasiu in depozitele miocene ale zonei subcarpatice.