Munții Rodnei

1. Prezentare fizico-geografica

1.1 Asezarea geografica si limitele

In cadrul limitelor Carpatilor Orientali, masivul cristalin inalt al Muntilor Rodnei face parte din grupa nordica a acestora, cunoscuta sub numele de Carpatii Maramuresului si Bucovinei. Muntii Rodnei corespund ariei de maxima dezvoltare a cristalinului ei reprezentand unitatea cea mai importanta, nu numai din cuprinsul muntilor cristalini, ci din intregul lant al Orientalilor, fiind singurii munti alpini din aceasta ramura carpatica. Se intind pe un spatiu vast, de peste 1000 km si prezinta aspectul unui masiv impunator corespunzand unui horst dezvoltat asimetric, cu flancul nordic abrupt, iar cu cel sudic prelungit pana in valea Somesului Mare.

Limita nordica si nord-estica este data de falia Dragos Voda, marcand contactul cristalinului Rodnei cu depozitele sedimentare ale Depresiunii Maramuresului. Cursul superior al Viseului separa Muntii Rodnei de cei ai Maramuresului a caror legatura stransa se realizeaza in Pasul Prislop (1426 m altitudine).

In vest, limita se suprapune, in general liniei de afundare a cristalinului sub depozitele flisului. Catre nord aceasta limita este continuata de Valea Carelor, afluent al Izei.

Catre est, fata de Muntii Suhardului, limita poate fi urmarita in lungul paraielor Rotunda si Preluci, precum si al Somesului Mare. Legatura intre cele doua subunitati montane se face in Pasul Rotunda (1277 m altitudine).

In sud, limita fata de Muntii Bargaului se urmareste in lungul Somesului Mare, pana in dreptul comunei Anies. In continuare, limita sudica este data de o denivelare accentuata datorata unei falii (falia Rodnei), evidenta intre localitatile Parva si Rodna. De aici catre vest, o linie conventionala trasata catre localitatea Cosbuc, constituie in prelungirea faliei mentionate, limita fata de Dealurile Nasaudului.

1.2 Alcatuirea geologica

Masivul cristalin al Rodnei constituie un horst ridicat intre bazinul sedimentar al Bargaului si bazinul Maramures. Masa principala de roci a acestor munti o alcatuiesc sisturile cristaline. In comparatie cu acestea, rocile sedimentare si cele eruptive noi sunt prezente intr-un procent mai scazut. Sisturile cristaline apartin a trei serii: seria mezometamorfica de Bretila, seria epimetamorfica de Repedea, seria mezometamorfica de Rebra.

Seria de Bretila are o raspandire foarte larga in acesti munti, peste ea repauzand celelalte doua serii. Ea este in ansamblu, sedimentar-vulcanogena si cuprinde o stiva groasa de roci.

Seria de Repedea cuprinde formatiunile epimetamorfice din Muntii Rodnei reprezentate prin sisturi sericito-cloritoase, sisturi verzi tufogene si sisturi grafitoase.

Seria de Rebra este constituita dintr-o stiva groasa de roci cristaline. In partea inferioara a seriei predomina calcarele si amfibolitele, in timp ce partea superioara este constituita din micasisturi.

1.3 Relieful

Muntii Rodnei constituie una dintre cele mai reprezentative unitati ale Carpatilor Romanesti fiind singurul perimetru muntos din Carpatii Orientali, care reprezinta caractere alpine. Aspectul reliefului reflecta puternic structura geologica, caci, Muntii Rodnei ne apar ca un horst asimetric, cu flancul nordic scurt si abrupt si cu cel sudic prelungit si puternic fragmentat de o retea hidrografica bine dezvoltata. Aceasta asimetrie scoate in evidenta succesiunea de culmi deprinse de o parte si de alta a culmii. Sub aceste denumiri sunt cunoscute si doua dintre cele mai importante compartimente ale Muntilor Rodnei.

Pietrosul este compartimentul cel mai important, fiind delimitat de Tarnita Batranei, in vest si de Curmatura Galatului, in est.