Potențial turistic - Craiova

CRAIOVA

-Potential turistic-

Este o mare bucurie pentru mine să am ocazia să pot prezenta multiplele aspecte ale unei regiuni pe care am vizitat-o dar poate că nu o cunoşatem suficient de bine. Plăcerea este cu atât mai mare cu cât sunt sigură că istoria şi frumuseţea acestor locuri pot încânta orice persoană. Veţi descoperi o adevărată zonă autentică , un pământ încărcat de tradiţii şi cu un patrimoniu artistic remarcabil. Parcurgând drumurile judeţului Dolj veţi întâlni vestigii istorice şi peisaje pitoreşti, sate liniştite şi oraşe animate, oameni veseli şi ospitalieri. Lăsaţi-vă cuceriţi de acest ţinut plin de poezie şi gustaţi-i farmecul.

JUDEŢUL DOLJ

Pentru a privi puţin în plan Judeţul Dolj este situat în SV României , de o parte şi de alta a cursului inferior al Jiului. La sud este mărginit pe o lungime de 150 km de fluviul Dunărea, care formează graniţa naturală a României cu Bulgaria. Doljul are un relief puţin variat, fără să fie însă monoton. Formele mai înalte din Nord coboară lin spre Sud, în terase largi astfel se explică şi aspectul vălurit.

Cap.1.

ÎNCADRARE ÎN SPAŢIU

Capitala judeţului Dolj, Craiova e situată într-o depresiune din lunca Jiului, la intersecţia căilor de comunicaţie care leagă oraşele Bucureşti şi Timişoara , de la Est la Vest, şi portul Calafat de provincia Transilvania, de la Sud la Nord. Oraşul este aşezat aproximativ în centrul Olteniei, la o distanţă de 227 km de Bucureşti şi 68 km de Dunăre. Forma oraşului este foarte neregulată, în special spre partea vestică şi nordică, iar interiorul oraşului, spre deosebire de marginea acestuia, este foarte compact. Craiova este situată în sudul României, pe malul stâng al Jiului, la ieşirea acestuia din regiunea deluroasă, la o altitudine cuprinsă între 75 şi 116m. Din punct de vedere geografic Craiova face parte din Câmpia Română, mai precis din Câmpia Olteniei care se întinde între Dunăre, Olt şi podişul Getic fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului.

Cap.2.

ISTORICUL ZONEI

Cap.2.1. ISTORICUL CERCETĂRII GEOGRAFICE

Municipiul Craiova se recomandă ca o aşezare umană multiseculară, cu origini adânc încrustate în milenara cetate dacică Pelendava, vatră străbună de formare şi continuitate a poporului român pe aceste meleaguri. Stipulată pentru prima oară ca localitate Pelendava în „ Tabula Pentingeriană” şi sub numele actual în documentul lui Basarab Laiotă, atestat pe timpul domniei la 1 iunie 1475 ca fiind stat aflat în proprietatea lui Neagoe, tatăl influenţilor Craioveşti, Craiova s-a dezvoltat treptat datorită apariţiei unor structuri social-economice de bază creşterea demografică şi diviziunea socială a muncii expresie a dinamizării circulaţiei de produse, cristalizarea raporturilor feudale şi incipienţa organismului statal, precum şi un raport de situarea la interferenţa unor importante drumuri comerciale şi politico-strategice între Nordul, Sudul, Estul şi Vestul ţării. Originea numelui actual al oraşului este subiectul multor controverse şi pluteşte în legendă; singurul lucru care se poate spune cu certitudine este că numele vine de la slavonescul "kralj" (rege, crai).

Cap.2.2. ISTORICUL ACTIVITĂŢII TURISTICE

Din anul 1582, Craiova apare în toate documentele ca oraş. Această dezvoltare rapidă se datorează nu numai aşezării geografice favorabile , ci şi mutării aici a Marii Bănii a Olteniei, importantă instituţie politico-militară medievală. Oraşul prosperă şi devine al doilea centru politic al Ţării Româneşti. Pentru scurt timp, în 1770, îndeplineşte temporar chiar rolul de capitală a ţării. În vremea lui Mihai Viteazu, ban al Craiovei, oraşul era înfloritor şi „plin tot de belşug”.