Turismul Cultural în Dolj

Rezumat: Componentele mediului antropizat, prin valoarea lor cantitativă, calitativă, estetică, pot deveni atracţii turistice.

În perioada actuală, asistăm la o creştere numerică a fondului turistic antropic mult mai mare decât în cazul potenţialului natural.

Potenţialul antropic s-a conturat în timp, îmbogăţindu-se treptat în urma unei ascensiuni creative a omului care a produs mereu noi valori, îmbogaţindu-şi mediul artificial, în concordanţă cu creşterea pretenţiilor sale de cultură şi civilizaţie.

Fondul turistic antropic din judeţul Dolj cuprinde o gamă foarte largă de componente, care pot fi grupate în monumente şi situri arheologice; monumente şi ansambluri de arhitectură; clădiri, monumente şi ansambluri memoriale; monumente de artă plastică comemorativă; monumente tehnice; locuri istorice; parcuri şi grădini.

Cuvinte cheie: situri arheologice, monumente, clădiri, ansambluri memoriale, parcuri, grădini, manifestări culturale.

În viziunea Organizaţiei Mondiale a Turismului şi a altor organisme de profil, potenţialul turistic al unei ţări sau zone este dat de ansamblul componentelor naturale, culturale şi social economice care exprimă posibilităţi de valorificare în plan turistic, oferă o anumită funcţionalitate teritoriului şi constituie premise pentru dezvoltarea activităţilor de turism. Astfel, un anumit spaţiu geografic prezintă interes din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse turistice naturale sau antropice, resurse care, în urma unor amenajări specifice, pot fi puse în valoare, intrând în circuitul intern sau internaţional.

Pe baza Ordonanţei de guvern nr. 68/26 aug.1994, întărită prin legea nr. 41/1995, au fost stabilite principalele categorii de monumente: monumente şi situri arheologice; monumente şi ansambluri de arhitectură; clădiri, monumente şi ansambluri memoriale; monumente de artă plastică comemorativă; monumente tehnice; locuri istorice; parcuri şi grădini. Toate acestea reprezintă componenta materială a turismului cultural. Patrimoniul imaterial include sărbătorile şi manifestările culturale, tradiţiile şi aptitudinile creative acumulate în timp.

Deşi potenţialul turistic natural al judeţului Dolj este redus, compensează prin obiectivele turistice culturale.

Monumente, ansambluri şi situri arheologice

Prin cercetări arheologice au fost aduse la lumină multe obiective şi bunuri culturale antice, unele păstrându-se în situ, iar altele au fost conservate prin intermediul unor muzee şi colecţii de arheologie.

În judeţul Dolj sunt răspândite următoarelesituri arheologice:

• Situl arheologic de la Almăj - "Şcoala generală". în spatele şcolii generale, la 50 m N de sat - aşezare, Neolitic, Epoca romană / sec. II;

• Aşezarea romană de la Amărăştii de Sus - "Săpunari". la 500 m V de sat - Epoca romană / sec. II – IV;

• Aşezarea medievală de la Basarabi - "Hunia Catârului". cca. 250-300 m V de ferma piscicolă –Epoca medievală / sec. XIII-XVIII, sec.XIV, sec. XIV;

• Aşezarea daco-romană de la Bârca - "La Carieră" la 2 km V de sat - Epoca romană / sec. II – III;

• Situl arheologic de la Bâzdâna, comuna Calopăr - "Cetate". la 1 km NV de sat, la 11 km. de DJ 121 A –Epoca bronzului, Epoca medievală, Hallstatt, Latène / sec. XIV, sec. IV-III a. Chr., sec. IV - II a. Chr;

• Aşezarea Coţofeni de la Bâzdâna - "La Bâzdâna". la 500 m NE de sat - Epoca bronzului

• Cetatea romană târzie de la Bistreţ - Epoca romană / sec. IV – VIII;

• Aşezarea de la Bobeanu - "Obştea Bobeanu". la 1 km V de sat , comuna Drăgoteşti;

• Situl arheologic de la Bojoiu - "La Grădini", comuna Robăneşti - Neolitic, Epoca bronzului, Hallstatt, Epoca medievală / sec. VI – X;

• Situl arheologic de la Botoşeşti-Paia - "Piscul cazacilor" la 3 km V de sat - Epoca romană, Latène / sec. II – IV;

• Aşezarea hallstattiană de la Brădeşti – Hallstatt;

• Aşezarea romană de la Răcarii de Jos. la 150 m SV de gară - Epoca romană / sec. I-III;

• Castrul de la Răcarii de Jos. la 100 m SV de gară, la 2 km E de Jiu, în dreptul podului Scăieşti - Epoca romană, Epoca migraţiilor, Hallstatt / sec. II;

• Situl arheologic de la Desa - "La ruptură". în dreptul capătulului de V al insulei Acalia şi la aprox. 1 km. V de punctul Castraviţa, pe malul Dunării, în lunca inundabilă - Epoca romană, Hallstatt / sec.VIII;

• Situl arheologic de la Coţofenii din Dos - "Dealul Botu Mare" la 3 km SSV de biserică - Latène, Epoca bronzului, Eneolitic / sec. V - II a. Chr;

• Situl arheologic de la Cioroiu Nou-La Cetate la N de drumul Cioroiu Nou - Siliştea Crucii, 1 km S de cimitirul satului, la V, NV şi S de valea pârâului Cioroiu - Epoca romană / sec. II-III;

• Așezarea hallstattiană de la Cârna-"La butoi" pe malul de Sud al fostei bălţi Nasta (actualmente Bazinul 4), situau la circa 700 m V de punctul "Groapa lui Mihalache" – Hallstatt;

• Situl arheologic de la Cârna-Groapa lui Mihalache pe malul de sud al fostei bălţi Nasta, în colţul de S-E al bălţii, pe locul fostului Grind al Tomii - Epoca bronzului, Hallstatt;

• Cetatea dacică Pelendava - Bucovăţ. fostul sat înglobat Cârligei - Latène;

• Aşezarea Latene de la Bucovăţ - "La Jidovii" la 200 m S de sat - Latène / sec. III - I a. Chr;

• Aşezarea daco-romană de la Locusteni - "La Gropan". la 3 km S de sat - Epoca romană / sec. IV;

• Situl arheologic de la Cârcea - "La Eleşteu" la 200 m S de sat - Epoca romană, Epoca bronzului / sec. I – II;

• Situl arheologic de la Căciulăteşti- La gura izvoarelor - Latène, Hallstatt, Neolitic / sec. IV/III-II a. Chr;

• Cetatea dacică de la Valea Stanciului - "La Vrancea" la 2,5 km SV de biserica din Bârza - Latène / sec. I;