Potențialul turistic al Bucureștiului

Potentialul turistic este o componenta statica, care, in viziunea Organizatiei Mondiale a Turismului si a altor organisme de profil din cadrul Comunitatii Europene, se defineste ca fiind ansamblul componentelor naturale, cultural-istorice si socio-economice, care exprima posibilitatile de valorificare in plan turistic, ofera sau dau o anumita functionalitate teritoriului si constituie premise pentru dezvoltarea activitatilor de turism. In paralel cu potentialul turistic, circula teremnul de fond turistic, definit de catre C. Zwizewski (1978) ca: totalitatea resurselor naturale, socio-culturale si istorice de valorificare turistica, ce alcatuiesc baza ofertei potentiale a unui teritoriu.

In ceea ce priveste capitala Bucuresti, numita si ‘’ Micul Paris’’,putem afirma faptul ca exista un mare potential turistic, care se traduce prin existenta numeroaselor muzee (Muzeul Satului , Muzeul Naţional Cotroceni , Muzeul Naţional Cotroceni , Muzeul Ţăranului Român , Muzeul Naţional de Geologie , Muzeul de Istorie Naturală "Grigore Antipa" , Muzeul Militar Naţional , Muzeul "Curtea Veche" , Muzeul "George Enescu" , Muzeul Teatrului Naţional ) , monumente (Monumentul Aerului , Monumentul Eroilor Neamului , Monumentul Eroilor francezi , Monumentul Eroilor, Monumentul Leul , Monumentul "Crucea secolului" , Monumentul "Kilometrul 0" , Monumentul Lupoaica ) , manastiri (Mânăstirea Antim , Mânăstirea Plumbuita , Mânăstirea Pasărea , Mânăstirea Cernica ) , biserici (Biserica Silvestru, Biserica Răzvan, Biserica Kretzulescu, Biserica Pitar Moş, Biserica Caşin , Biserica Bulgară, Biserica Colţea, Biserica Curtea Veche, Biserica cu Sfinţi, Biserica Schitul Dărvari , Catedrala Sf. Iosif, Biserica Visarion, Sinagoga Ieşua Tova, Sinagoga Mare, Templul Coral, Biserica Zlătari, Biserica Negustori, Biserica Stravopoles), palate (Palatul Cotroceni, Palatul Cantacuzino, Palatul Ghica, Palatul Patriarhiei, Palatul Romanit, Palatul Şuţu, Palatul Ştirbei, Palatul Mogoşoaia).

Pe langa acestea, potentialul turistic este completat de cladirile monument : Ateneul Român, Casa Capşa, Casa Dissescu, Casa Lenş-Vernescu, Casa Monteoru si de parcurile si gradinile publice : Grădina Cişmigiu , Parcul Herăstrău , Parcul Naţional , Parcul Tineretului , Parcul Carol , Parcul Kiseleff , Parcul Grădina Icoanei , Parcul Ioanid , Complexul Lebăda , Tabăra de Sculptură , Grădina Botanică , Grădina Zoologică.

De asemenea exista un edificiu simbol, o adevarata emblema a capitalei : Casa Poporului ( azi Palatul Parlamentului), la fel cum sunt si in alte orase ale lumii : in Paris – Turnul Eiffel , in New York – Statuia Libertatii , in Copenhaga – Sirena.

Casa Poporului (Palatul Parlamentului) a fost construita pe fostul Dealul Spirii dupa anii `80, are o inaltime de 84m (cuprinde 12 etaje) si o suprafata de 330.000 de metri patrati.

Cartea Recordurilor Guiness inscrie constructia pe locul II in lume dupa Pentagon - cu o suprafata desfasurata de 330.000 m2 si pe locul III ca volum, cu 2.550.000 m3.

Casa Poporului s-a vrut sa fie fie resedinta presidentiei, a comitetului central al partidului comunist si al unor ministere. Ea cuprinde o uriasa impletitura de sculpturi monumentale, ipsoserii aurite, pardoseli decorative, tavane dantelate, brocarturi, tapiserii si covoare grele, toate intr-un sir de saloane, galerii, sali fastuoase, holuri si sali de dimensiuni generoase.

Palatul cuprinde vaste holuri, coridoare lungi, nenumarate sali imense, iar cea mai mare se numese Sala Unirii, cu o inaltime de 16 m si o suprafata de 2200 metrii patrati, aici aflandu-se cel mai mare candelabru din palat, cu o greutate de trei tone si 7000 de becuri.

Palatul Parlamentului poate fi vizitat in fiecare zi in grupuri organizate.

Ateneul Roman este una dintre cele mai reprezentative cladiri ale capitalei. Cladirea a fost ridicata intre anii 1886-1888, dupa planurile arhitectului francez Albert Galleron. Arhitectura exterioara este o imbinare de stiluri: neoclasic, baroc, ionic.

Cercul Militar National construita in stil neoclasic francez, cladirea a fost realizata in anul 1912 dupa planurile arhitectilor D. Maimarolu, V. Stefanescu si E. Doneaud. Fantana din fata cladirii poarta denumirea de Sarindar, dupa numele bisericii ctitorita probabil de Matei Basarab, mult mai tarziu, pe la sfarsitul secolului XVIII-lea era vestita pentru icoana Fecioarei, facatoare de minuni. Biserica a fost grav afectata de crutemurul de la 1838, ruinandu-se apoi incet.

Muzeul Satului Bucuresti a fost fondat in 1936 de Dimitrie Gusti si este unul dintre cele mai interesante parcuri etnografice in aer liber din lume. Muzeul este localizat in Parcul Herastrau.