Potențialul turistic al Deltei Dunării

1. Descriere generalã

Al doilea fluviu al Europei dupã Volga şi al 26 -lea din lume cu aprox 2.900 km lungime şi peste 800.000 km2, dimensiunea bazinului populat de cca. 80.000 locuitori din 10 ţãri - aceasta ar fi cartea de vizitã a generosului fluviu care îşi îndeplineşte statornic de milenii rolul "drumului mare", cunoscut, apreciat şi bãtut, de la vasele feniciene la motonavele din vremurile noastre. Dunărea izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră,din Germania şi se varsă în Marea Neagră, dupã ce traverseazã Europa de la nord-vest spre sud-est, creând un culoar natural utilizat în decursul timpurilor ca principalã arterã de comunicaţie

Denumitã Istros de argonauţi sau Danubius de romani sau "rege între fluvii" de cãtre Napoleon Bonaparte, Dunãrea strãbate pe teritoriul României ultimii 1075 km încheindu-şi calea prin delta cea mai reprezentativã de pe bãtrânul continent şi una dintre cele mai complexe din lume.

Delta Dunării nu reprezintă un neînsemnat petic de Pământ, ea este formată din sute de râuleţe şi gârle, braţe şi canale, lacuri şi golfuleţe, grinduri, lagune, limanuri, şi mlaştini. Delta Dunării are forma unui triunghi echilateral cu laturi de circa 80 km şi astfel este una din cele mai întinse zone umede din lume. Delta s-a format pe parcursul a peste 16.000 ani şi reprezintă cel mai mare sistem de purificare a apei din Europa, filtrând apa Dunării la intrarea acesteia in Marea Neagră.

Delta este impărţită de cele trei braţe principale ale Dunării în trei ostroave complexe numite uzual “insule”: insula Letea, între braţul Chilia şi Sulina, insula Sf. Gheorghe şi insula Dranov, între braţul Sf. Gheorghe şi lacul Razelm.

Formarea deltei a început acum circa 10 000 de ani in urma retragerii apelor mării. Originile ei se pierd în Era Glaciară, când partea de nord a podişului dobrogean, s-a scufundat încetul cu încetul. Delta a luat naştere într-un golf al Mării Negre şi a evoluat în mai multe etape, timp în care nivelul mării a crescut şi a invadat uscatul. Din faza de golf a trecut mai târziu în cea de liman, colmatându-se şi formând delta de mai târziu. Delta Dunării a evoluat în strânsă legătură cu cele trei braţe : Sfântul Gheorghe, Chilia şi Sulina. Cele trei braţe au vârste diferite : cel mai vechi braţ este Braţul Sfântul Gheorghe iar cel mai tânăr Braţul Chilia.

Braţul Chilia este primul care se desprinde de fluviu la 11 km în amonte de Tulcea . Este cel mai tânãr, cel mai lung braţ ( 120 km) şi cel mai adânc având şi debitul cel mai mare. La 17 km în aval de Tulcea în locul numit Cotul Sf. Gheorghe se separã celelalte 2 braţe - Sulina spre est şi Sf. Gheorghe spre sud-est. Braţul Sf. Gheorghe care marcheazã frontiera meridionalã a deltei este cel mai sinuos şi cel mai vechi dintre braţe.

Clima în Deltă

Deşi cuprinde o suprafaţă restrânsă, Delta prezintă o oarecare varietate de nuanţe climatice determinate de localizarea sa faţă de principalele componente ale circulaţiei generale ale atmosferei. Clima Deltei Dunării este temperat-continentală, cu influenţe pontice, individualizându-se ca un topoclimat deltaic. Acest topoclimat se caracterizează prin nebulozitatea cea mai redusă din ţară , număr mare de zile cu cer senin, durată mare de stralucire a soarelui şi, în consecinţă, cea mai mare cantitate de energie solară. Climatul, ca de altfel flora si fauna, este influenţat de acoperirea cu apă a deltei ce depăşeşte 80 % din suprafaţa sa totală.

Delta Dunării este regiunea unde cad cele mai mici cantităţi de precipitaţii anuale de pe întregul teritoriu al ţării. Valorile medii anuale nu ating 400mm./mp Maximele anuale sunt de 746 mm./mp la Chilia Veche, 690 mm./mp la Sulina , minimele sunt de 181 mm./mp la Chilia Veche si 133 mm./mp la Sulina. O altă caracteristică a precipitaţiilor din deltă o constituie gradul ridicat de torenţialitate(la Sulina, Letea şi Sarichioi s-au înregistrat peste 200 mm./mp precipitaţii la o singură ploaie), precum şi lungimea şi frecvenţa perioadelor secetoase(90 zile la Sulina, 85 la Caraorman). Numărul anual al zilelor în care cad preciptaţii este în medie de 75, cele mai dese ploi cad în lunile mai şi iunie.