Potențialul turistic al Județului Brașov

LOCALIZAREA JUDEŢULUI :

Judeţul Braşov este situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului Carpatic și deținând 2,3% din suprafața țării, se învecinează cu opt județe. La est se mărginește cu județul Covasna, în sud-est cu judetul Buzau, în sud cu județele Prahova, Dâmbovița și Argeș, la vest cu județul Sibiu, iar în nord cu județele Mureș și Harghita.

Municipiul Braşov, reşedinţa judeţului, se află în centrul ţării, în Depresiunea Braşovului, situat la o altitudine medie de 625 m, în curbura Carpaţilor, având în spate masivele Piatra Mare şi Postăvaru, la 161 km de Bucureşti. În apropierea sa se găsesc localităţile Sinaia, Predeal, Făgăraş şi Sighişoara.

Municipiul are o suprafaţă de 267,32 km². Treptat, dezvoltându-se, Braşovul a înglobat în structura sa satele Noua, Dârste, Honterus (astăzi cartierul Astra) şi Stupini. De asemenea, pe lângă Tâmpa, municipiul a mai înconjurat şi Dealul Şprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetăţii) şi Dealul Pe Romuri, Stejărişul şi chiar înglobează în structura sa vârful Postăvaru. Prin înglobarea în structura sa a vârfului Postăvaru, Brașovul este orașul aflat la cea mai mare altitudine din România.

Municipiul Brașov (reședința județului) este situat la 25o30' longitudine estică și 45o45' latitudine nordică cu o altitudine medie de aproximativ 600 m față de nivelul Mării Negre.

POTENŢIALUL JUDEŢULUI BRAŞOV :

Județul Braşov reprezintă una dintre cele mai variate zone în ceea ce privește oferta turistică din

România atât prin obiectivele naturale (monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naţionale),

sporturi de iarnă, sporturi extreme – alpinism, parapantă, deltaplanorism, vânătoare şi pescuit, cât şi

obiectivele istorice-arheologice (cetăţi, castele, biserici, muzee etc).

Poziţionarea geografică a judeţului Braşov în zona montană din centrul ţării favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Potenţialul turistic al judeţul Braşov îmbină elemente ale cadrului natural cu valori culturale şi istorice.

Trecutul bogat în istorie şi îmbinarea culturală şi multietnică din acest teritoriu fac din Braşov unul dintre cele mai interesante locuri, nu numai din România, dar şi din întreaga regiune. Cu toate acestea, Braşovul nu a atins potenţialul de a deveni una dintre cele mai interesante destinaţii din estul Europei.

I. POTENŢIALUL NATURAL :

Suprafaţa judeţului Braşov se suprapune pe două mari unităţi morfostructurale: Carpaţii şi Podişul Transilvaniei.

Areale şi trasee turistice cu valoare peisagistică deosebită, parcurile naţionale sau naturale, rezervaţii şi monumente ale naturii, reţeaua hidrografică compun cadrul natural al judeţului.

1. RELIEFUL este variat prezentând o mare complexitate morfologică şi morfogenetică. Se disting trei trepte majore de relief:

- treapta munţilor înalţi, cu poziţie periferică, ce trece de 1.700 m altitudine înregistrată în Făgăraş, Piatra Craiului, Bucegi, Bârsei (Postăvarul, Piatra Mare) şi Ciucaş.

- treapta munţilor scunzi, între 800 şi 1.700 m, formată în principal de “clăbucetele” Întorsurii

Buzăului, Dârstelor, Codlei şi Perşani; tot în această grupă se mai încadrează munţii Tâmpa, Poiana

Braşovului.

- treapta depresiunilor şi a dealurilor de podiş, situate între 450 şi 700m altitudine; câmpiile

apar desfăşurate în depresiuni intramontane şi submontane interne. În configuraţia generală

a acestei trepte se disting: Câmpia Bârsei cu golfurile depresionare Zărneşti – Tohan, Vlădeni şi

Culoarul Măieruş, apoi Câmpia Făgăraşului; la această treaptă se adaugă Depresiunile Braşovului,

Homoroadelor, Făgăraşului şi culmile deluroase ale laturii sud-estice a Bazinului Transilvaniei

(Colinele Târnavelor, Podişului Hârtibaciului).

Masivele muntoase ale judeţului, integrate în circuitul turistic intern şi internaţional cu spaţii de cazare, agrement şi practicare a sporturilor specifice sunt:

• Masivul Piatra Mare, cu trasee turistice montane uşor accesibile oferă obiective turistice naturale

deosebite şi posibilităţi de lansare cu parapanta.

• Masivul Bucegilor, Parc Natural de interes naţional, prezintă peisaje atractive cu spectaculoase văi

glaciare şi cabane de creastă, oferă posibilităţi de practicare a drumeţiilor montane, alpinismului,

snowboardului şi a schiului de fond şi alpin.

• Masivul Piatra Craiului, declarat Parc Naţional, este unic în Carpaţii Româneşti, prin relieful

impunător al crestei calcaroase în lungime de 25 de kilometri. Aici se găsesc specii rare de floră şi

faună. Sunt oferite turiştilor servicii de cazare în cabane şi refugii montane, precum şi în moderne

pensiuni din localităţile limitrofe.

• Munţii Ciucaş, zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc natural, prezintă spectaculoase

forme de refief megalitice. Este puţin amenajată, cu structuri turistice, prezentând oferte de tip

agroturistic doar în localităţile de la baza masivului.

• Munţii Perşani, mult mai scunzi, cuprind oferte turistice în zona nord - vestică a judeţului

constând în arii protejate şi monumente ale naturii, obiective istorice, culturale şi monumente de

arhitectură.

• Munţii Făgăraş reprezintă o zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc naţional, sunt cei

mai înalţi şi spectaculoşi munţi din România.

2. CARACTERISTICI CLIMATICE :

Clima județului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental; mai umedă și răcoroasă în zonele montane, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6 oC) și cea mai ridicată medie de precipitații anuale din țară (1.346 mm). Temperatura medie anuală în județ este de 8 oC. Temperatura minimă absolută pe țară a fost înregistrată la 25 ianuarie 1942 în localitatea Bod (-38,5 oC). Vânturile nu prea străbat depresiunile, dar pe culmile munților ajung chiar și la 25-30 m/s.

În Brașov, vara durează aproximativ 50 de zile, iar iarna durează circa 90 de zile. Temperatura obișnuită de vară se situează în intervalul 22 °C – 27 °C, iar cea de iarnă între -18 °C și -2 °C. Deseori iarna, temperatura în Poiana Brașov ajunge la +15 °C (la soare), în această stațiune putând fi practicate aproape toate sporturile de iarnă. Stratul de zăpadă prielnic pentru schiat durează aproximativ 71 de zile la Brașov. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%.

Brasovul este prin definitie un oras de munte, ideal de vizitat in anotimpul rece, pentru a te putea bucura de sporturile de iarna.

Cu toate acestea, orasul este frumos si pe timpul verii, pentru ca asa vei putea vedea centrul istoric, cu aspect medieval si te vei putea plimba prin fosta Cetatuie, ascunsa pana de curand vederii de o padure de brazi defrisata special pentru a o expune in toata splendoarea sa.

3. HIDROGRAFIE :

Cel mai important râu este Oltul, care străbate județul pe o distanță de 210 km. Pe

parcurs primește: Baraoltul, Vârghișul, Aita, Homorodul Vechi, Valea Mare, Râul Negru, Timișul, Bârsa, Ghimbășelul, Șinca, Sâmbăta, Vulcănița, Sebeșul, Berivoiul, Breaza, Viștea și Rodbavul. În categoria apelor stătătoare se înscriu lacurile glaciare din Munții Făgăraș (Urlea, Podragul) și cele antropice pentru alimentarea cu apă potabilă a localităților.

Prin municipiul Brașov trec râurile Șcheiu (numit și râul Graft), Valea Tei, Valea Răcădău, Valea Plopilor cu Valea Scurtă, Valea Florilor, Gorganu, Râul Timiș și Canalul Timiș.

4. ELEMENTE BIOPEDOGEOGRAFICE :

Fauna este foarte variată, grație multitudinii biotipurilor întâlnite din v. Oltului pâna pe crestele muntoase. Dacă în mlaștinile eutrofe ale Tarii Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetatii sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte și de șes sunt populate de specii diferite de pești (păstravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeala, ca si în paduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul comun, șorecarul încaltat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile, cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistrețul, râsul, etc).