Potențialul Turistic al Județului Brașov

Potentialul turistic al judetului Brasov

1. Locul turismului în cadrul economiei judeţene

Sectorul turistic a fost identificat ca fiind catalizatorul pentru dezvoltarea economiei, incluzându-l ca parte esenţială a planului de dezvoltare naţională.

Volum şi Valoare

Județul Braşov a crescut şi s-a dezvoltat ca destinaţie turistică. Cu o capacitate de peste 14.000 de locuri de cazare, săli de conferinţă și atracţii turistice, turismul brașovean s-a adaptat şi dezvoltat într-un ritm rapid pentru a răspunde oportunităţilor de piaţă. În judeţul Braşov, în anul 2009, erau 14.728 locuri de cazare.

Investiţii

În anul 2009, firmele din judeţul Braşov cu domeniul de activitate “hoteluri şi facilităţi de cazare” au realizat investiţii brute în valoare de 137 mil. lei reprezentând 2,88% din totalul investiţiilor din judeţul Brașov.

Cifra de afaceri din turism

Societățile comerciale din judeţul Braşov cu domeniul de activitate “hoteluri şi facilităţi de cazare” au realizat în anul 2009, o cifră de afaceri de 148 mil lei, reprezentând 0,35% din totalul cifrei de afaceri a judeţului. Firmele cu domeniul de activitate “hoteluri şi restaurante” au realizat o cifră de afaceri de 324 mil. lei, reprezentând 0,75% din totalul cifrei de afaceri din judeţul Braşov.

Forţa de muncă

La 1 ianuarie 2009 populaţia civilă ocupată din sectorul hoteluri şi restaurante a fost de 8.600 persoane, reprezentând 3,59% din totalul populaţiei civile din judeţul Braşov.

În anul 2009, caştigul salarial mediu net lunar era de 765 Lei.

2. Potenţialul turistic al judeţului Braşov

Județul Braşov reprezintă una dintre cele mai variate zone în ceea ce privește oferta turistică din România atât prin obiectivele naturale (monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naţionale), sporturi de iarnă, sporturi extreme – alpinism, parapantă, deltaplanorism, vânătoare şi pescuit, cât şi obiectivele istorice-arheologice (cetăţi, castele, biserici, muzee etc).

Poziţionarea geografică a judeţului Braşov în zona montană din centrul ţării favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Potenţialul turistic al judeţul Braşov îmbină elemente ale cadrului natural cu valori culturale şi istorice.

Trecutul bogat în istorie şi îmbinarea culturală şi multietnică din acest teritoriu fac din Braşov unul dintre cele mai interesante locuri, nu numai din România, dar şi din întreaga regiune. Cu toate acestea, Braşovul nu a atins potenţialul de a deveni una dintre cele mai interesante destinaţii din estul Europei.

Potenţialul natural

Suprafaţa judeţului Braşov se suprapune pe două mari unităţi morfostructurale: Carpaţii şi Podişul Transilvaniei. Areale şi trasee turistice cu valoare peisagistică deosebită, parcurile naţionale sau naturale, rezervaţii şi monumente ale naturii, reţeaua hidrografică compun cadrul natural al judeţului.

Relieful este variat prezentând o mare complexitate morfologică şi morfogenetică. Se disting trei trepte majore de relief:

- treapta munţilor înalţi, cu poziţie periferică, ce trece de 1.700m altitudine înregistrată în Făgăraş, Piatra Craiului, Bucegi, Bârsei (Postăvarul, Piatra Mare) şi Ciucaş

- treapta munţilor scunzi, între 800 şi 1.700 m, formată în principal de “clăbucetele” Întorsurii Buzăului, Dârstelor, Codlei şi Perşani; tot în această grupă se mai încadrează munţii Tâmpa, Poiana Braşovului

- treapta depresiunilor şi a dealurilor de podiş, situate între 450 şi 700m altitudine; Câmpiile apar desfăşurate în depresiuni intramontane şi submontane interne. În configuraţia generală a acestei trepte se disting: Câmpia Bârsei cu golfurile depresionare Zărneşti – Tohan, Vlădeni şi Culoarul Măieruş, apoi Câmpia Făgăraşului; la această treaptă se adaugă Depresiunile Braşovului, Homoroadelor, Făgăraşului şi culmile deluroase ale laturii sud-estice a Bazinului Transilvaniei (Colinele Târnavelor, Podişului Hârtibaciului).