Relația om-natură în Delta Dunării

Mediul de pe Pamant care ni se pare atat de firesc - este unic in intregul sistem solar. Numai pe Terra sunt reunite toate conditiile favorabile vietii.Mediul inconjurator este constituit din totalitatea factorilor naturali – apa, aer, sol - si a celor create prin activitatea umana,care, in stransa interactiune, influenteaza intreaga viata pe planeta. Fiinta umana interactioneaza cu toate sistemele naturale, afectandu-le. Fiecare interactiune a omului produce o reactie in lant, uneori imprevizibila. Relatia om-natura se manifesta in mai multe ipostaze: in viata urbana, industriala, culturala etc. Omul, prin interventia sa, a modificat esential mediul natural, in conformitate cu cerintele sale. Prin progresul neintrerupt al stiintei si tehnicii, omul si-a manifestat tendinta – de multe ori nerationala - de dominare si exploatare a naturii. Dezechilibrele ecologice sunt provocate de eroziune, supraexploatarea resurselor, constructii de baraje, canale, poluare etc. Termenul de “poluare” este de origine latina si inseamna a murdari, a degrada. El desemneaza deci actiunea prin care omul isi murdareste propriul mediu de viata.

Toate procesele in biosfera sunt dependente unele de altele. Omenirea este doar o particica mica a biosferei. Insa pe intreg parcursul existentei sale omul nu s-a adaptat la natura, ci a incercat sa o supuna, sa o faca comoda pentru el. Odata cu apartitia omului, a inceput o noua etapa a evolutiei. Odata cu aparitia civilizatiei umane a aparut si interventia brutala a omului prin exploatarea nerationala a naturii si alterarea mediului prin poluarea produsa de activitatile industriale,agricole,menajere. Datorita caracterului global al interactiunii omului cu natura, omul a devenit cea mai importanta forta in natura.

Dar,cu timpul omul a vazut si a inteles ca activitatea umana influenteaza negativ asupra naturii, iar deteriorarea biosferei este periculoasa pentru toate fiintele umane.

Ca urmare a actiunii omului, uneori necontrolate, nechibzuite, alteori impuse de necesitati, planeta a cunoscut o degradare accentuata. In ultimele secole au disparut cateva sute de specii de vietuitoare, iar alte 1000 sunt pe cale de disparitie. Omul a inceput sa inteleaga mai ales in ultimele decenii ca progresul societatii umane s-a transformat treptat in instrument de distrugere,cu efecte dezastruoase asupra naturii. Efectul de sera,distrugerea stratului de ozon,ploile acide au avut consecinte din ce in ce mai dramatice in ultimii ani.

Construind fabrici si uzine, dezvoltand orasele si transporturile, taind padurile pentru a folosi lemnul si a mari suprafetele agricole, omul arunca in aer si in apa multe deseuri si produse nefolositoare. Astfel,acesta a declansat in mediul inconjurator multe schimbari nedorite, a stricat echilibrul natural existent in mediul inconjurator, asa incat uneori si-a pus in pericol insasi viata lui.

~.Protejarea vs.Poluarea Deltei Dunarii.~

Considerata a doua ca marime din Europa, Delta Dunarii (4340 kilometri patrati) este singura delta din lume declarata in intregime rezervatie a biosferei. “Paradisul pasarilor” - cum mai este denumita aceasta - este una dintre cele mai intinse zone umede din lume si cea mai mare zona de stufarisuri de pe glob, fiind “casa” ideala pentru cele peste 5.500 de specii de flora si fauna, intre care peste 300 de specii de pasari si 150 de specii de pesti.Fauna subacvatica - pestii - sunt deopotriva hrana pasarilor cat si a locuitorilor Deltei Dunarii, in majoritate lipoveni, care au ca ocupatie de baza pescuitul.Vegetatia biosferei cuprinde numeroase si interesante specii de plante - peste 1.200, de la stejari si pana la nuferi. Padurea Letea, considerata monument al naturii, se gaseste pe Bratul Chilia, la 7 kilometri sud de localitatea Periprava. Dintre arbori, un loc aparte il au padurile seculare de stejari brumarii (peste 25 de metri inaltime), ulmi, plopi albi si negri.

De-a lungul timpului, resursele naturale si ecosistemele Deltei Dunarii au fost grav afectate de neglijenta si interventia distructiva a oamenilor, fie ca era vorba de construirea unor canale noi pentru navigatie, de poluarea Dunarii cu ape reziduale, pesticide si substante otravitoare, deseuri industriale, reducerea zonelor inundabile (care erau crescatorii naturale de pesti) prin baraje, fie de exploatarea irationala a resurselor Dunarii prin agricultura, pescuit, vanatoare, turism, cultivarea stufului si defrisarea acestuia si extragerea nisipului.

Masuri de protectie a faunei si florei din Delta Dunarii, concretizate prin rezervatia de fauna Rosca - Buhaiova, padurile Letea si Caraorman, au fost luate in anii incepand cu anii ‘40. Pana sa fie infiintata Comisia de Monumente Naturale a Academiei Romane, in 1956, erau deja 5 rezervatii, ce cuprindeau 40.000 ha, dintre care trei ornitologice si doua pentru paduri.