Managementul proiectelor - Băile Herculane

Justificarea proiectului

Statiunea balneara Băile-Herculane este situată în vestul ţării, la 200 kilometri de Timisoara. Statiunea Baile-Herculane este integrata în Parcul National Valea Cernei-Domogled, si are o pozitie deosebit de pitoreasca. Asezarea ei atractiva pe fascinanta vale a Cernei, la o altidudine de 160 m, pe aceiasi paralela cu Nisa si Venetia, îi confera un climat agreabil, cu influente mediteraneene. Originea Bailor Herculane se întinde pe o durata de aproape doua milenii. În perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. Împresionati de exceptionala putere tamaduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi în Dacia le-au închinat un adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules. Statiunea Baile-Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a 1855 de ani de existenta (153 – 2009) neîntrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au ramas numeroase vestigii : apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare.

În prezent, in împrejurimile staţiunii Băile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apa termominerala, înşirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km. În bazele de tratament ale statiunii sunt incluse proceduri de masaj, recuperare funcţionala, acupunctura, electroterapie, hidroterapie în tratarea bolilor cum sunt reumatism cronic inflamator si degenerativ, afecţiuni ale aparatului respirator, diabet zaharat incipient, boli digestive si altele

Necesitatea proiectului consta in faptul ca turismul in regiunea de vest este slab dezvoltat. Resursele naturale cu potential turistic nu sunt valorificate si promovate. Economia locala in statiunile balneoclimaterice este slab dezvoltata. Atragerea turistilor atat romani cat si straini conduce la cresterea economiei locale si a turismului national.

Contextul proiectului

România dispune de resurse mari de factori naturali printre care sunt: varietatea tipurilor climatice si geografice, cu efecte generale benefice, tonice si stimulante; bogatia si diversitatea extraordinara de ape minerale, alkaline, clorurate-sodice, carbogazoase, sulfuroase, iodurate, feruginoase, arsenicale; apele termale, mofetele - emanatiile naturale de dioxid de carbon.

Însă turismul balnear din România are patru puncte slabe pe care trebuie să le rezolve pentru ca acest domeniu să fie competitiv după integrarea în Uniunea Europeana. În primul rând, turismul balnear are ca punct slab infrastructura, apoi promovarea, care în prezent se face numai prin autoritatea de resort. De asemenea, parteneriatul public-privat nu functionează înca, iar personalul este îmbatrânit, în timp ce tinerii nu rămân in sistem. Sistemului balnear românesc are însă şi puncte tari. Acestea sunt factorul natural, valoarea istorica si valoarea actului medical.

În Ungaria, investiţiile în deschiderea de centre spa au depăşit 320 de milioane de euro în ultimii cinci ani, iar ţara a devenit una dintre principalele atracţii pentru turiştii aflaţi în căutare de relaxare "la băi". La rândul său, Cehia a transformat staţiuni istorice în centre de profit. Cea mai cunoscută, Karlovy Vary, atrage în fiecare an milioane de turişti.

Spre deosebire însă de ţările din jur, care au făcut din staţiunile cu tradiţie centre turistice moderne, România în ani trecuşi a lăsat numai cladiri cu instalaţii neschimbate în unele cazuri de pe vremea regilor.

Pe de altă parte, în ultima perioadă au apărut tot mai multe proiecte de spa venite de la investitori privaţi; în total, numai anul trecut s-au investit 10 milioane de euro în deschiderea unor noi centre spa având în vedere ca la interval de o săptămână s-a depăşit recordul pentru cel mai mare spa de pe piaţă. Clientii cautati de astfel de investitii sunt persoane cu varste intre 25 si 60 de ani, studii superioare, venituri medii si peste medie - romani care au beneficiat deja de servicii de spa in strainatate si turisti straini care ar putea incepe sa perceapa Romania ca pe o potentiala destinatie de vacanta balneara.

Turismul romanesc trebuie sa se adapteze cerintelor europene pentru a putea patrunde pe pietele internationale. Doar 3% dintre turistii din Romania sunt veniti din alte tari deoarece "lumea nu ne cunoaste". Exista o dependenta foarte mare a turistilor romani de sindicatele si asociatiile patronale deoarece peste 80% dintre vizitatorii centrelor balneoclimaterice vin cu bilete de tratament si doar 20% vin sa se relaxeze.Cu toate acestea potentialul turismului romanesc este foarte mare, aproximativ 250 de localitati avand resurse minerale

Activităţile proiectului

1. Constituirea echipei de proiect;

2. Determinarea termenelor de finalizare a activităţilor proiectului;

3. Activitatea de reabilitare

4. Activitatea de achiziţie

5. Activitatea de publicitate;

6. Activitatea de recepţie şi dare în folosinţă a infrastructurii.

Rezultatele proiectului

- dezvoltarea economiei locale prin atragerea de turisti

- valorificarea si promovarea durabila a resurselor naturale cu potential turistic

- respectarea normelor Uniunii Europene privind turismul balneoclimateric;