Mediul și firma

Mediul extern al firmei poate fi impartit in doua mari segmente:

- mediul general sau mega-mediul

- mediul specific(mediul sarcina);

Mega-mediul

Megamediul(sau mediul general in care actioneaza o firma) este segmentul mediului extern care reflecta conditiile si tendintele largi din societatea in care o organizatie activeaza. Megamediul este compus din urmatoarele elemente: mediul tehnologic, mediul economic, mediul politico-juridic, mediul socio-cultural, mediul international,mediul demografic, mediul natural(mediul inconjurator omului).

Analiza nevoilor si tendintelor macromediului:

Firmele de succes sunt acelea care stiu sa recunoasca si sa raspunda in mod profitabil unor tendinte si nevoi nesatisfacute. Nevoi nesatisfacute exista mereu. Firmele ar castiga sume fabuloase daca ar gasi o solutie la problemele de genul:un remediu pentru cancer, tratamenete medicamentoase pentru bolile psihice , desalinizarea apei de mare, produse alimentare hranitoaresi gustoase care sa nu ingrase, automobile lectrice, calculatoare controlate verbal, locuinte ieftine.

Chiar si in economiile cu un ritm de dezvoltare sczut apar intreproinzatori individuali sau firme care gasesc solutii pentru nevoile nesatisfacute.

Exemplu: Asa s-a intamplat in anii ‚70 si ‚80 cand au aprut multe afaceri noi, pe care nimeni nu si le imaginase pana atunci. De exemplu, Club Mediteranee a venit in intampinarea nevoilor persoanelor nacasatorite care doreau sa-si petreaca vacantele intr-un loc exotic. Walkman-ul a fost creat pentru persoanele active, care doreau sa asculte muzica preferata; Nautilus a fost creat pentru cei care vroiai sa-si mentine conditia fizica; iar Federal express a fost creat pentru a satisface nevoia distribuirii corespondentei in 24 de ore.

Ocaziile favorabile pot sa apara si in urma identificarii tendintelor. Tendinta reprezinta o directie sau o serie de evenimente care se succed cu o anumita viteza intr-o anumita perioada de timp. De exemplu, o tendinta majora o reprezinta astazi cresterea ponderii femeilor in cadrul fortei de munca.Aceasta are implicatii profunde in ceea ce priveste dezvoltarea economica, viata de familie, ,viata profesionala, puterea politica, preferintele pentru anumite bunuri si servicii. Identificarera unei tendinte, a consecintelor probabile ale acesteia si determinarea ocaziilor favorabile pentru firma reprezinta astazi aptitudini absolut necesare.

In acest punct, trebuie facuta dosebirea intre o moda trecatoare, o tendinta si o megatendinta. O moda trecatoare nu este altceva decat un capriciu „cu o evolutie imprevizibila, cu durata scurat de viata si fara semnificatii majore in plan social, economic si politiv”. O firma poate obtine castiguri bune de pe urma unei astfel de mode, dar totul nu este decat o problema de noroc si de actiune la momentul oportun.

Elementele macromediului:

1. Mediul tehnologic-este partea din megamediu care reflecta starea curenta a cunostinelor privind productia de bunuri si servicii. Desi unele organizatii pot avea cunostinte tehnice si tehnologice brevetate , caresa le confere intaietate o numita perioada de timp,, majoritatea organizatiilor sunt afectate fie pozitiv, fie negativ de progresul tehnologic.

Factorii tehnici si tehnologici cae formeaza mediul tehnologic extern al firmei se refera la nivelul tehnic al masinilor, utilajelor si instalatiilor achizitionate din tara sau din import, tehnologiile furnizate firmei prin cercetarile intreprinse de organizati specializate , licentele cumparate, nivelul de dezvoltare a cercetarilor documentare, capacitatea inovativa a laboratoarelor sau sectiilor institutelor de cercetare s.a.

Mediul ambiant tehnic si tehnologic are o influenta hotaratoare asupra activitatii firmei. Nivelul tehnicii si tehnologiei influenteaza nivelul productivitatii muncii,nivelul costurilor de productie, nivelul productiei nete, calitatea produselor si serviciilor , nivelul profitului, ca sa amintim numai cativa dintre cei mai importanti indicatori de caracterizare a activitatii firmei.

Influenta factorilor tehnici si tehnologici se amplifica in conditiile revolutiei stiintifico-tehnice ,ca urmare a accelerarii ritmului de uzura morala aprouselor si tehnolgiilor , a cresterii volumului de cunostinte stiintifico-tehnice, a reducerii duratei din momentul in care apar aceste cunostinte pana cand ele se materializeaza in produse si servicii.

Cercetari intreprinse in industriile computerelor ,cimentului si aeronauticii din S.U.A. au aratat ca tehnoogia tinde sa evolueze, sa treaca prin perioade de schimbari extraordinare, unctate de ruperi su discontinuitati tehnologice , cae ori maresc, ori distrug capacitatea cocurentiala a firmelor dintr-o industrie.

Exemplu: Fizicienii Laboratorului Bell, detinatori ai premiului Nobel au pionierat era computerului cu inventia tranzistorului, realizata in 1947. A urmat dezvoltarea circuitelor si microcircuielor integrate(chipuri si microchipuri) care au afectat puternic activitatea firmelor economice si a produselor lor dintr-un sir mare de industrii , de la automobil la aparatele casnice sau de constructii.

Recent,rupturile sau discontinuitatile in capacitatea de a intelege structurile atomilor si genelor au determinat cresterea perspectivei unor schimbari deosebite si accelerate in produse si servicii.

Exemplu: Oamenii de stiinta vorbesc despre posibilitatea aparitiei de noi produse , ca avioane fabricate din materiale care vor permite viteze de peste 1000 mile terestre pe ora, de asemenea ca ingineria genetica va reali plante care isi vor produce proprii fertilizatori, si despre "designer-ul" catalitic ,creat prin ingineria moleculara , care va usura transformarea gzului naturl in benzina la un pret foarte scazut.

Este interesant de aratat ca, dupa ce au detinut suprematia tehnologica cateva decenii, companiile americane au descoperit cu amaraciune ca practic concurenta a crescut extraordinar devenind globala, mondiala. Cheltuielile de cercetare si dezvoltare ca procent din produsul national brut , in tari precum Germania si Japonia , sunt deosebit de mari si au crescut constant, in timp ce S.U.A. a avut unele probleme in privinta cheltuieilor de cercetare si dezvoltare, dar in prezent se pare ca este hotarata sa-si redobandeasca primul loc in lume.

Marimea diferita a bugetelor de cercetare –dezvoltare

Statele Unite ale Americii se afla pe primul loc in lume in privinta cheltuielilor destinate activitatilor de cercetare-dezvoltare(74 miliarde de dolari). Insa aproxiamtiv 60% din aceste cheltuieli sunt destinate aplicatiilor in domeniul apararii.Se impunne asdar transferarea unor finduri mai sunstantiale catre domenii precum stiinta materialelor, biotehnologie si micromecanica. De cealalta parte, Japonia aloca din ce in ce mai multe fonduri pentru cercetare, mnajoritate lor fiind orientate acatre domeniile fizicii, biofizicii si informaticii.

O mare parte a cheltuielilor S.U.A in acest domeniu se indreapta catre activitatile de dezvoltare, punand sub semnul intrebarii capaciatea S.U.A de a mai pastra primul loc in domeniul cercetarii. Numeroase companii urmaresc imbunatatiri minore produselor, in loc sa se lanseze in realizarea unor inovatii majore. Chiar si firmele axate in principal p ecercetare( Du Pont, Bell Laboratoires, Pfizer) manifesta o anumita retinere in acest sens.Multe firme se multumesc doar sa copieze produsele concurentei , aducand modificari minore ale caracteristicilor sau stilului acestora. Cea mai mare parte a activitatii de cercetare se dovedeste a fi defensiva si nu ofensiva. Cercetarea in domenii cu adevarat imporatante este realizata din ce in ce mai mult de consortii de firme si nu de companii izolate.

Pentru a ramane competitive , firmele trebuie sa fie permanent la curent cu noile descoperiri tehnologice pentru a putea oferi produsele si serviciile solicitate de consumatori.Schimbarile tehnologice rapide, caracteristicile epocii contemporane pot conduce organizatia spre o dezvoltare sau un dclin tot atat de rapide. De aceea, informatia, a carei tehnolgie este ea insasi supusa schimbarilor rapide si progresive, devine indispensabila oricarui manager. El poae astfel sa anticipeze beneficiile sau problemele sociale generate de implementarea unor noi tehnologii, respectiv sa foloseasca la maximum oportunitatile si sa caute solutii pentru rezovarea aspectelor critice.