Relieful Carstic și Calcarele

RELIEFUL CARSTIC DIN ROMÂNIA

SI

RASPÂNDIREA CALCARELOR

Denumirea de carst a fost introdusÎ pe plan mondial, de cÎtre carstologul J. Cviji, care a studiat fenomenul în Podisul Karst, teritoriu din sud  vestul Sloveniei, reprezentând cea mai mare arie a dinaridelor, depozite de cuverturÎ, formate în mediul marin si recipial. Ulterior, denumirea de carst si fenomenul de carst, s-au extins, fiind acceptate astÎzi în toate tÎrile lumii. Ca orice fenomen natural, carstul se aflÎ într-o permanentÎ dezvoltare.

În evolutia geologicÎ a teritoriului României, au existat trei perioade de carstificare: triasicul superior, cretacicul inferior si neozoicul, în care Carpatii au fost exondati. În eocen, a fost modelata peneplena superioarÎ, calcarele fiind încÎ acoperite de învelisul tectonic. DupÎ ridicarea Carpatilor în bloc, în miocen, a fost modelatÎ platforma mijlocie. Calcarele ce au fost dezvelite, au fost puternic carstificate la suprafatÎ. Drenarea lor subteranÎ spre nivelul de bazÎ, a dus la formarea unei serii de pesteri. În villafranchian are loc ultima ridicare a Carpatilor. O datÎ cu ridicarea carstoplenelor, pesterile formate anterior trec la un regim vados. În acelasi timp iau nastere si pesterile prin care se facea drenajul subteran. Apoi, adâncirea retelei hidrografice a dus la coborârea nivelurilor locale si la trecerea pesterilor inferioare la un regim vados. În pleistocen, climatul periglaciar a modificat morfologia tertiarÎ a carstului, astfel cÎ zonele de calcare nu au fost atinse, însÎ, de glaciatia carpaticÎ. În aceste conditii, temperate, a urmat acoperirea si solificarea zonelor calcaroase, în functie de altitudine.

Carstificarea cea mai puternicÎ o reprezintÎ calcarele jurasic  neocomiene, care reprezintÎ o consecintÎ a puritÎtii calcarului si a masivitÎtii lui. Calcarele si dolomitele cristaline sunt slab carstificate, din cauza cristalinitÎtii lor ridicate. Calcarele neozoice au de asemenea o carstificare redusÎ.

Rocile carbonate care apar la zi, apartin paleozoicului, mezozoicului si neozoicului. Cele paleozoice sunt metamorfozate ( calcare si dolomite cristaline ) si din aceastÎ cauzÎ vârsta lor nu poate fi precizatÎ.

Pe teritoriul României, rocile carstificabile ocupÎ o suprafatÎ de 4400 km², adicÎ 1,4% din întreaga suprafatÎ tÎrii. Procentul redus se datoreazÎ marelui teritoriu ocupat de depozite cuaternare si pliocene ( din Câmpia RomânÎ, Podisul Moldovei si bazinul Transilvaniei ).

Calcarele au o distributie inegalÎ pe teritoriul României. Tipuri de calcare: cristaline, triasice, jurasic  neocomoene si tertiare. Ele apar la zi, în Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali, Muntii Apuseni, Platforma Dobrogei, iar în Bazinul Transilvaniei si Podisul Moldovei, au aparitii sporadice, cu grosimi stratigrafice mici si carstificare redusÎ.