Republica Malta

Republica Malta este o ţară insulară în Europa de sud. Consistând dintr-un arhipelag în centrul Mării Mediterane, la sud de Italia şi la nord de Tunisia, aceste insule amplasate strategic, au fost cucerite şi stăpânite de diferite puteri pe parcursul secolelor.

Malta, cel mai mic stat al Uniunii Europene, a avut parte - din cauza pozitiei geografice strategice - de o istorie destul de zbuciumata. A fost invadata in repetate randuri de catre fenicieni, romani, arabi, turci sau francezi. Toate aceste popoare au lasat insa in urma lor cultura si traditia ce reprezinta acum principala baza pentru exploatarea turistica a Maltei.

Populatie:

Nationalitatea: malteza

Populatie: 401.880 persoane (iulie 2007), Valletta 372.044 loc.

Densitate : cea mai mare densitate a populatiei din lume cu 1.291 loc/km2 (2006)

Religie: romano catolica 98% (2007)

Limbi vorbite : malteza si engleza sunt limbile oficiale; de asemenea italiana este des folosita

Educatie: obligatorie pana la varsta de 16 ani. Rata scolarizarii este de 93%. Malta investeste circa 5% din PIB in educatie. Este una dintre putinele tari din lume care incurajeaza invatamantul tertiar prin acordarea de ajutoare studentilor.

Sanatate: Rata mortalitatii 7,9 la 1.000 de locuitori

Rata natalitatii 9,6 la 1.000 de locuitori

Mortalitatea infantila: 3,82 morti la 1.000 nascuti vii

Speranta de viata la nastere: 77 ani pentru barbati

81 ani pentru femei

Numarul doctorilor: 1.325 (2006)

Forta de munca: 164.000 persoane, din care angajate in sectorul public 29%, servicii 43%, manufacturier 17,6%, constructii, minerit 8%, agricultura si pescuit 2,4%.

Moneda: euro – de la 1 ianuarie 2008. Vechea moneda era lira malteza. Cursul de schimb echivalent: 1 euro = 0,4293 lire malteze.

Nivelul de trai:

Indicele dezvoltarii umane: locul 34 din 177 tari

Gradul de penetrare al telefoniei mobile: 90,7 la 100 locuitori

Carnet de conducere a vehiculelor cu motor: 531 la 1.000 locuitori

Conectari la internet: 24,5 la 100 locuitori

Istorie

Ordinul cavaleresc maltez, a fost alungat în 1798 din Malta prin Napoléon după aproape 270 de ani de domnie, urmând ca acesta să formeze în continuare în Roma (în Via Condotti 68) cel mai mic stat din lume (cunoscut sub numele de Stareţia din Malta).

Descoperirile arheologice arata ca Malta este una dintre cele mai vechi civilizatii din zona mediteraneana datand din anul 5.000 i.Hr. Fenicienii si apoi cartaginezii au colonizat insula, au stabilit porturi si au folosit insula ca avanpost pentru expansiunea si comertul in Marea Mediterana. Dupa cel de-al doilea Razboi Punic (218-201 i.Hr.), Malta a devenit parte a Imperiului Roman. In anul 533, Malta este alipita Imperiului Bizantin, iar din 870 pana in 1090 se afla sub control arab. Ocupatia araba a lasat o puternica amprenta asupra vietii, obiceiurilor si limbii. Ducele Normandiei si-a stabilit regatul in Sudul Italiei si in Sicilia, iar Malta a devenit parte a Siciliei timp de 440 ani. In timpul acestei perioade, insula a fost vanduta si revanduta intre diferiti lorzi si baroni feudali fiind dominata succesiv de regulile stabilite de Swabia (acum parte a Germaniei), Aquitaine (Franta), Aragon (Spania), Castilia (Spania) si Spania. In 1523 insula a fost cedata de Charles V al Spaniei Ordinului Cavalerilor “Sf. Ioan de Ierusalim” pentru o perioada de 275 ani.

In anul 1814 in mod voluntar Malta a devenit parte a Imperiului Britanic si, dupa 150 ani de colonie britanica, Malta si-a declarat independenta la 21 septembrie 1964, devenind republica la 13 decembrie 1974. Ultimele forte armate britanice au parasit insula in martie 1979.

Geografie

Statul maltez cuprinde şase insule: Malta (ca. 246 km²), Gozo (ca. 67 km²), Comino (ca. 3 km²), insula Filfla (care înseamnă "boabă de piper"), cele două insule gemene St.Paul. Insula principală, Malta, este formată din cinci districte, Gozo şi Comino constituindu-se împreună într-un al şaselea. Cea de-a patra insulă,ca mărime, nelocuită, a fost bază militară britanică, bază pe care aceştia au dinamitat-o la părăsirea ei, Filfla (0,06 km²).

Gozo şi Comino: Gozo ara aproximativ 30.000 de locuitori iar Comino 3 locuitori permanenţi. Pe Comino locuiesc permanent: un cuplu de hotelieri, soţ şi soţie şi un poliţist (detaşat şi înlocuit periodic).