Rocile Sedimentare

Rocile sedimentare sunt agregate eterogene, de regulă poliminerale, formate în bazinele de sedimentare de la suprafața terestră sub controlul proceselor exogene.

Desfăşurarea proceselor care le generează poate fi observată şi în prezent, fiind posibilă interpretarea vechilor roci sedimentare prin folosirea acelui principiu geologic care spune că “prezentul este cheia trecutului”. Fosilele se găsesc în roci sedimentare, conferind paleontologilor dovada existenţei vechilor forme de viaţă, acum dispărute.

Domeniile majore în care se acumulează sedimentele și sunt supuse diagenezei sunt clasificate în:

- continental cu sistemele: fluvial, lacustru, paludal, glaciar, deșertic;

- de tranziție cu sistemele: lagunar, deltaic, limanelor, estuarelor;

- marin cu sistemele: neritic, batial, abisal.

Prin intermediul agenților de transport se realizează legătura dintre aria sursă și bazinul de sedimentare. Prin intermediul acestora materialul clastic este preluat din aria sursă, transportat și depozitat în bazinul de sedimentare. Transportul clastelor este asigurat de agenți de natură hidrologică (rețeaua fluvială continentală, mareele, valurile, curenții din domeniile lacustru si marinoceanic, ghețarii), eolieni si gravitaționali.

Rocile sedimentare pot fi împărţite în trei mari grupe:

• roci clastice;

• roci biogene;

• roci chimice.

Rocile clastice

Cea mai comună grupă este reprezentată de rocile sedimentare clastice. Acestea se formează prin alterarea şi erodarea rocilor constituite anterior şi transportarea şi depunerea fragmentelor. Alterarea are loc in situ, adică fără ca roca să fie deplasată. Roca se alterează, spre exemplu, prin acţiunea apei care îşi măreşte volumul atunci când îngheaţă în fisurile sau porii rocilor, prin încălzirea şi răcirea suprafeţelor de rocă şi prin acţiunea rădăcinilor arborilor şi a animalelor care sapă viziuni. Eroziunea rocilor are loc într-un sistem în mişcare. Acesta poate fi albia unui râu, ţărmul mării, de-a lungul marginii şi bazei unui gheţar sau prin efectul rafalelor de vânt într-un climat arid.

Particulele dezagregate prin aceste procese sunt transportate de apă, gheaţă sau vânt şi depuse, posibil la distanţă de mai mulţi kilometrii faţă de locul de origine, adesea în mare. În mare, strate de nămol, nisip şi pietriş se depun într-un ciclu strict. Fragmentele cele mai mari, sunt depuse pe plajă sau în aproprierea ţărmului, în timp ce fragmentele cele mai mici sunt transportate în largul mării, la adâncimi mai mari,înainte de a se depunde pe fundul mării şi a se acumula sub formă de nămol marin. Cu timpul, sedimentul moale, liber, devine rocă printr-o serie de procese. Granulele sunt presate laolaltă, pe măsură ce greutatea sedimentului de deasupra lor creşte. Aceasta poate face şi ca marginile fragmentelor să se dizolve astfel încât să se îmbine mai bine (să se sudeze). Rocile clastice cuprind: nisipurile, gresiile, pietrişurile, conglomeratele şi grohotişurile şi breciile.