Potențialul turistic al municipiului Târgu-Jiu

INTRODUCERE

Târgu Jiu este un oraș situat în sud-vestul României, cunoscut pentru Ansamblul Monumental Constantin Brâncuși. Acest ansamblu anual o atracție turistică de prim rang, care atrage un număr mare de turiști din țară și din străinătate.

Proiectul nostru vizează promovarea și vizitarea orașului Târgu Jiu, prin prezentarea atracțiilor turistice și a experiențelor locale pe care le poate oferi. În cadrul acestui proiect, vom afla istoricul orasului, relieful natural, vom explora monumentele, muzeele, parcurile și alte locuri de interes din Târgu Jiu, precum și gastronomia locală și alte aspecte culturale.

Scopul acestui proiect este de a promova Târgu Jiu ca destinație turistică de top în România și de atrage mai mulți turiști în oraș. De asemenea, nu propunem să evidențiem bogăția culturală și istorică a orașului și să încurajăm turiștii să exploreze și să descopere frumusețile acestuia.

În cadrul proiectului, vom prezenta informații utile despre cazare, transport și alte aspecte practice legat de vizitarea orașului Târgu Jiu.

În concluzie, proiectul nostru vizează să promoveze orașul Târgu Jiu și să încurajeze turiștii să viziteze acest oraș plin de istorie și cultură. Vom oferi informații utile și sugestii pentru a ajuta turiștii să planifice o vacanță de neuitate în Târgu Jiu.

CAPITOLUL I- Elemente de identificare

Istoricul regiunii și al cercetării geografice a zonei

Numele orasului Tg-Jiu este alcatuit din doua variante : “Targ” si “Jiu”.

Termenul “Targ” este de origine slava “traga” (slava veche), “targ” (poloneza), “torg” (rusa si ruteana), “trg” (sirba), “trag” (bulgara). Continutul acestui termen este sinomim cu grecescul “agora” - piata publica, statiune comerciala si cu latinescul “forum” - piata, loc de negot, loc de discutie (forum boarium, forum piscarium, forum vinarium - piata, târg de vite, legume, peste, vin).

Targu-Jiului, ca si alte targuri, si-a luat numele de la râul care il strabate si pe malurile caruia se dezvolta, avind deci un dublu nume, ca si Targul-Gilortului, deci targul vaii respective, Tg-Siret, Tg-Balului, s.a. Acest fenomen toponimic este caracteristic romanesc, caci nu apare in nici o alta tara. Aceasta este o dovada a faptului ca in epoca voievodatelor separate, dinainte de intemeiere, existau pe vai anumite puncte de adunare ale negustorilor, unde se tinea targul vaii respective in jurul capeteniei din acel loc. Targu-Jiului a fost o asezare unde a avut loc schimbul de marfuri intre taranii satelor din mai mare sau mai mica apropiere. Fenomenul a fost general pe tot teritoriul romanesc. Cind astfel de asezari se gaseau pe un drum important de comert si erau ajutate si de imprejurari politice si economice favorabile, ele se dezvoltau si ajungeau adevarate targuri sau orase, resedinte administrative si militare, cu numar mai insemnat de locuitori (Tg Jiu).

In vechime, locurile pe care s-a ridicat Targu-Jiul purtau denumirea de Arcina, iar Jiul se numea Rbabon. Geograful Ptolemeu (sec. I - II e.n.) a insemnat, atunci cind a intocmit harta Daciei, localitatea Arcina pe unde este Targu-Jiul azi. Vasile Pârvan, intr-o harta sugestiva, “Getica” si C.C. Giurascu, in harta “Dacia inainte de cucerirea romana, localizeaza Arcina tot in partea superioara a Jiului.

Numele dac al asezarii s-a pastrat si in timpul romanilor, al formarii poporului roman pina la aparitia slavilor. Riul Rbabon si-a schimbat si el denumirea in “Salila” (dupa Al. Stefulescu) - care a evoluat in Jui, Jil, Jul - ce insemna apa. Deci Targu-Juilui s-ar traduce ca “Piata Apei” sau “Targul de lânga apă”.

Iorgu Iordan in lucrarea sa “Toponimia Romaneasca” mentioneaza ca dupa Gustav Weigand, toponimul “Jiu” ar proveni din slavul “ziv” = viu, vioi, explicatie cu care nu e de acord.