Repartiția obiectivelor turistice Gorj

Judetul Gorj

Cap 1.Reliefarea principalelor resurse turistice naturale si antropice ale zonei

Prezentare generala

Această unitate administrativă se găseşte situată în partea de sud-vest a ţării, în nordul Olteniei, având limite comune cu judeţele Caraş-Severin, Dolj, Hunedoara, Mehedinţi şi Vâlcea. Ocupă o suprafaţă de 5.602 km2 (2,4 % din suprafaţa ţării) fiind un judeţ de mărime mijlocie, ce se suprapune aproape în întregime bazinului hidrografic al cursului mijlociu al Jiului, care străbate judeţul de la nord la sud.

În principal clima este temperat continentală, cu o mare varietate de nuanţe, ca urmare a poziţiei geografice, a circulaţiei atmosferice şi a componentelor de relief prezente.

Vânturile dominante, pe culmile înalte sunt cele de nord-vest, iar zonele depresionare se face simţită prezenţa maselor de aer din sud şi sud-est origine tropicală. Existenţa foehnului pe versanţii sudici ai munţilor produce condiţiile unor temperaturi de 0 grade C, declanşarea avalanşelor. În depresiunile deluroase climatul este de adăpost, calmul atmosferic fiind predominant.

Reteaua hidrografica ce strabate judetul Gorj de la nord la sud apartine jumatatii superioare a Bazinului Hidrografic al Jiului si in mica parte Bazinului Hidrografic al Oltetului si a altor râuri ce isi au izvoarele in munti si strabat suprafata judetului Gorj: Tismana, Motru, Bistrita,Jalesul si Susita.

Cursurile de apa permanente isi au orginea in munti, au o mare frecventa si un curs periodic torential.

Cursurile de apa secundare au un regim nepermanent, in exclusivitate torential.

Exista si numeroase lacuri naturale (Calcescu , Slaveiu , Mija) si antropice (Cearu , Cerna , Motru)

Resurse turistice naturale

Complexitatea potenţialului turistic gorjean, ca şi gradul său de atractivitate, sunt în strânsă corelaţie cu formele de relief. Concluzionând, potenţialul turistic natural, foarte variat este reprezentat de: un întins domeniu alpin care prin aspectele peisagistice, relieful şi lacurile glaciare constituie atracţia turistică de bază şi fondul drumeţiei montane (Munţii Parâng); relief glaciar, cu circuri şi văi glaciare, creste alpine semeţe de mare spectaculozitate şi sălbăticie, stâncării, grohotişuri etc.(Parâng); relief carstic bine conturat cu abrupturi spectaculoase, chei şi defilee, peşteri, doline, peisaj agro-carstic etc.(Munţii Parâng, Vâlcan); impunătoare defilee (Jiu), văi montane (Cerna) şi chei (cheile Sohodolului, Gilortului, Olteţului); lacuri glaciare de un pitoresc deosebit (Munţii Parâng); lacuri antropice de interes hidroenergetic, dar care sporesc atractivitatea munţilor şi constituie destinaţii certe pentru turism (Valea Cernei şi Bistriţei); întinse păduri de conifere şi foioase de mare interes estetic, recreativ, bioclimatic, cinegetic etc.; peisaje variate şi atractive, date de îmbinarea armonioasă a elementelor de mai sus; domeniu schiabil ce se desfăşoară pe mari diferenţe altitudinale ceea ce permite persistenţa stratului de zăpadă (Munţii Parâng); ape minerale iodurate,clorurate, bromurate (Săcelu); un interes aparte în peisajul alpin al regiunii îl reprezintă monumentele naturii, adevărate unicate naţionale şi europene protejate prin parcuri naţionale şi rezervaţii naturale: rezervaţii naturale de interes naţional precum Domogled - Valea Cernei; rezervaţii speologice: peşterile Cloşani (Munţii Mehedinţi), Muierilor (Munţii Parâng); rezervaţii forestiere (Pădurea de castan de la Tismana la poaleleVâlcanului).