România și Uniunea Europeană

Romania: date generale

Forma de stat: republica

Capitala: Bucuresti

Frontiere si vecini (3149,9 km): Ucraina (649,4 km), R. Moldova (681,3 km) ,Marea Neagra (193,5 km), Bulgaria (631,3 km), Serbia (546,4 km), Ungaria (440 km).

Suprafata: 238.391 km patrati

Populatie: 21.616.000 locuitori

Clima: temperat-continentala

Resurse: petrol (rezerve in scadere), cherestea, gaz natural,carbine, minereu de fier, sare, terenuri agricole, energie hidroelectrica

Sarbatoare nationala: 1 Decembrie (1918) – aniversarea unirii tuturor romanilor intr-un singur stat

Limba oficiala: romana

Limbi regionale si minoritare: maghiara, germana

Moneda: leu romanesc

Primele contacte dintre Romania si Uniunea Europeana

Romania a fost prima tara din blocul comunist care a stabilit, in martie 1990, relatii oficiale cu Comunitatea Europeana. Relatiile dintre cele doua parti au fost initiate la sfarsitul anilor ’60, in plina perioada de deschidere nationala a regimului Ceausescu, si s-au concretizat in acorduri comerciale bilaterale, suspendate in anii ’80 din cauza incalcarii drepturilor omului de catre Romania. Astfel in 1967 sunt initiate primele negocieri pentru incheierea unei serii de acorduri tehnico-sectoriale privind anumite produse agroalimentare, respective branzeturi,oua, carne de porc – produse pentru care Romania practica preturi de dumping. Guvernul roman urmarea scutirea de taxe suplimentare a produselor amintite, iar Comunitatea Europeana incerca sa impuna respectarea unu ainumit nivel al preturilor pentru a nu crea distorsiuni pe piata statelor member. In anii ’70 sunt semnate acorduri de cooperare economica, si tot in aceasta perioada, cateva intreprinderi romanesti, in special exportatoare de produse agroalimentare, incheie angajamente tehnice ce au efecte asupra stabilirii preturilor la unele produse .

Harta Uniunii Europene(2007)

Cel mai important succes al acestui deceniueste semnarea unui acord bilateral de includere a Romaniei in Sistemul General de Preferinte (SGP) al Comunitatii Economice Europene (1974). In urmatorii 10 ani insa, contactele dintre cele doua parti se inrautatesc.

Odata cu sfarsitul comunismului si al “razboiului rece” ,Romania, ca si celelalte state din centrul si estul Europei, s-a reapropiat de structurile occidentale , in special de NATO si Comunitatea Europeana, cu aceasta din urma stabilind relatii diplomatice in anul 1990.

Asocierea Romaniei la Uniunea Europeana

La inceputul anilor ’90, in urma entuziasmului generat de incetarea tensiunilor militare, politice si ideologice si revenirea unui mare numar de state la principiile democratiei, pe agenda Consiliului European a aparut discutia despre posibilitatea extinderii Comunitatii prin cooptarea de noi menbri dintre tarile Europei Centrale si de Est. Pana la clarificarea acestei chestiuni, incepand din dec. 1991, Comunitatea a incheiat o serie de acorduri bilaterale – Acorduri Europene, ce reglementeaza cadrul juridic si institutional dentre partile semnatare, cu scopul de a promova relatiile economice, precum si un dialog politic institutionalizat cu aceste state. Obiectivul acestor tratate este totusi pregatirea aderarii la Comunitate. Primele state care incheie Acorduri Europene sunt Ungaria si Polonia, Romania semnand un astfel de tratat abia in 1993.

Acordurile Europene n-au satisfacut totusi asteptarile tarilor din fostul spatiu communist, care se simteau intr-o situatie ambigua, intre asociere si aderare, si revendicau o recunoastere oficiala a eligibilitatii lor prin adoptarea unui calendar sia unor condirii de aderare precise. De aceea Consiliul European de la Copenhaga (iunie 1993) recunoaste explicit principiul extinderii UE catre statele associate din Europa Centrala si de Est si fixeaza o serie de criterii economice si politice de aderare, cunoscute sub numele de criteriile de la Copenhaga.Potrivit acestora, pentru a deveni membru UE , un stat candidat trebuie sa aiba:

1)institutii stabile care sa garanteze democratia, statul de drept, respectarea drepturilor omului si protectia minoritatilor

2)o economie de piata functionala