Slănic Moldova

Slănic Moldova este unul dintre cele cinci oraşe ale judeţului Bacău.Este asezat in partea de sud-vest a judetului ,intr-o depresiune ingusta si lunga, marginita de culmi inalte, pe valea raului Slanic de unde si-a luat si numele.

Orasul Slănic Moldova este situat pe versantul estic al Carpaţilor Orientali (în masivul Nemira) la înălţimea de 530 m.

Se invecineaza cu comuna Dofteana la nord, comuna Oituz la sud, la vest cu judetul Covasna si la nord, nord-est cu orasul Targu Ocna.

RAUL SLANIC

Individualizarea sistemului teritorial

Localitatea a fost intemeiata si s-a dezvoltat datorita numeroaselor izvoare de apa minerala cu compozitii variate si valoroase, primind astfel statutul de statiune balneoclimaterica.

Slanic Moldova este o statiune cu caracter permanent.

Este renumită pentru izvoarele sale de ape carbonate, bicarbonatate, uşor sulfuroase, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice şi oligominerale, izvoare descoperite încă din anul 1801.

Dinamica sistemului teritorial

Primul izvor a fost descoperit in anul 1800 de serdarul Mihalache care, vanand pe aceste meleaguri, a descoperit ca apa unui anume izvor ii calma durerile de stomac. Astazi, statiunea are 20 izvoare de ape carbonate, bicarbonatate, clorate, sodice, hipertonice, hipotonice si oligominerale, destinate tratarii afectiunilor tubului digestiv, hepato - biliare, ale rinichilor si bolilor metabolice si nutritionale

Distrusa aproape in intregime in cursul primului razboi mondial, statiunea, refacuta si modernizata, cunoaste in ultimii ani cea mai mare dezvoltare, capatand denumirea de "Perla a Moldovei".

Analiza activitatilor economice

Atestat documentar la sfirsitul secolului al XVII-lea, Slanicul se numara printre putinele asezari din tara construite pe un platou de sare, zacamint atit de pretios in trecutul nu foarte indepartat. Dupa 1989, productia de sare a scazut drastic de la un an la altul, mai ales dupa ce combinatul de la Pancevo a fost bombardat de americani in timpul conflictului din fosta Iugoslavie.

Din cei 7.000 de locuitori ai orasului, mai putin de o mie au locuri de munca, rata somajului fiind foarte ridicata.

Componente de favorabilitate

Datorita asezarii intr-o depresiune acoperita de paduri batrane de mesteacan, brazi si stejari, statiunea are o clima de tranzitie intre cea de dealuri si cea subalpina cu veri racoroase si ierni blande cu o temperatura medie anuala de 7,4 grade Celsius . Vegetatia abundenta asigura un aer curat, bogat in ioni negativi si aerosoli rasinosi.    Cadrul natural nealterat, eleganta stilului arhitectural, calitatile curative ale apelor minerale, fac renumele statiunii.