Program de valorificare al Județului Bacău

INTRODUCERE

Motivul principal pentru care am ales judeţul Bacău pentru întocmirea programului de valorificare a potenţialului turistic este acela că deţine numeroase obiective turistice şi dispune de o varietate peisagistică impresionantă, ceea ce îi conferă acestuia titlul de “judeţ-turistic”.

Lucrarea cuprinde cinci capitole . Scopul acestei lucrări este întocmirea unui program de valorificare a potenţialului turistic al judeţului Bacău. Mai exact, în primele două capitole vom realizeaza o descriere a infrastructurii turistice, a potenţialului natural şi antropic al zonei Bacăului, încheiată cu enunţarea principalelor trasee turistice practicabile în împrejurimile oraşului Bacău.

În capitolul trei vom analiza elemente de structură şi dimensiune a capacităţii turistice, a unităţiilor de alimentaţie, agrement şi tratament din judeţul Bacău, pentru a se reliefa gradul de dezvoltare a bazei tehnico-materiale. Cu ajutorul indicatorilor specifici se va determina evoluţia în timp a turismului în judeţul Bacău.

În capitolul patru vom analiza circulaţia turistică în judeţul Bacău cu ajutorul celor mai reprezentativi indicatori, precum şi evoluţia acestora cu ajutorul indicilor de dinamica şi ritmurilor de evoluţie.

În capitolul cinci vom prezenta câteva propuneri realizabile, ce vor îmbunătăţi şi dezvolta calitatea serviciilor din turismul practicat în judeţul Bacău. Dezvoltarea propusă de noi în această lucrare ţine cont de condiţiile dezvoltării durabile şi ecologice, neafectând mediul natural şi antropic de care desfăşurarea turismului este dependentă.

Cap. 1 LOCALIZAREA ŞI CARACTERIZAREA JUDEŢULUI BACĂU

1.1 Scurt istoric al judeţului Bacău

Mărturiile arheologice ale Bacăului, situat pe cursul mijlociu al râului Siret, datează din paleolitic. Conservarea urmelor paleolitice confirmă existenţa omului pe teritoriul judeţului Bacău înainte de anul 10.000 î.Hr. Cele mai fascinante vestigii au fost dezgropate la Bogdăneşti-Oituz, Viişoara-Târgu-Ocna, Târgu-Trotuş, Comăneşti. Mult mai numeroase sunt aşezările care datează din timpul Epocii de Bronz. Până la această dată, au fost descoperite 250 de asemenea aşezări, unde s-au gasit numeroase şi semnificative relicve ale triburilor dacice, creatori şi mesageri ai culturii bronzului.

În câteva aşezări, datând din Epoca Fierului, s-au descoperit monede, cât şi vase ceramice asemănătoare cu cele descoperite la Tomis şi Histria. Au fost aduse la lumină frecvente vestigii ale civilizaţiei romane. Existenţa unor aşezări bine organizate şi intens populate în zona Bacăului este atestată în documente foarte vechi aparţinând cancelariei domneşti a Moldovei. Un prim asemenea document datează din 12 Martie 1399.

Vechiul oraş Bacău este descris de imaginea străzilor pavate, caselor mărunte ale târgoveţilor de altadată, case memoriale ale unor faimoşi scriitori sau chiar Biserica Precista şi Curtea Domnească ctitorită la sfârşitul sec. al XV-lea de către Alexandrel, fiul lui Ştefan cel Mare.

Din punct de vedere al organizării teritorial-administrative, judeţul Bacău este alcătuit din 93 unităţi teritorial-administrative, trei municipii (Bacău, Oneşti şi Moineşti), cinci oraşe (Buhusi, Comăneşti, Dărmăneşti, Slănic-Moldova şi Târgu-Ocna) şi 85 de comune.

1.2 Aşezare geografică

Judeţul Bacău este situat în partea central-estică a României, între 45° 55’ şi 46° 40’ latitudine nordică şi 26° 66’ şi 27° 30’ longitudine estică şi are o suprafaţă de 6 603 kilometri pătraţi, reprezentând 2,8% din suprafaţa totală a României din care 39.8% este acoperită de păduri iar 48,5% de terenuri agricole. Variaţia reliefului arată distribuţia egală a munţilor, dealurilor, platourilor şi câmpiilor, scăzând în altitudine de la 1.664 m în vest (Munţii Tarcăului) la 100 m în est (Valea Siretului).

1.3 . Căi de acces

Judeţul Bacău este un important nod rutier. Se intersectează aici drumul european E85, cel mai important drum ce trece prin oras, ce îl leagă de Bucuresti, Ploiesti la sud, Suceava şi Iaşi în partea de nord. Drumul format din patru benzi, duce la o scădere a timpului parcurs între localităţi, pe drumurile E57 ce duce la Brasov şi în toată partea de vest a ţării, DN 2F care face legătura municipiului cu oraşele Vaslui şi Bârlad, DN 2G cu Moineşti, Comăneşti şi Miercurea Ciuc şi DN 15 cu Piatra Neamţ şi Bicaz.

Aeroportul se află la 10 km faţă de centrul oraşului Bacău, în partea sudică a acestuia. Sunt disponibile zboruri directe interne spre Bucureşti, Timişoara şi internaţionale spre aeroporturi din Italia şi Germania.

Oraşul Bacău reprezintă şi un nod feroviar, un punct de intersecţie dintre două linii de căi ferate majore. Gara Bacău, situată pe magistrala 500, este una din cele mai aglomerate din ţară, astfel la Bacău se intersectează magistrala Bacău-Bicaz cu magistrala Suceava-Bucureşti.

1.4 . Nivel de dezvoltare economico-socială

Judeţul Bacău este bogat în resurse naturale cum ar fi: petrol ( Moineşti, Comăneşti, Zemeş, Dărmăneşti, Oituz), cărbune ( Comăneşti) , sare ( Tg. Ocna ) şi materiale de construcţie. Din punct de vedere al dezvoltării pe plan industrial, judeţul Bacău, ocupă al şaselea loc între judeţele ţării, realizând 4% din producţia totală a României.

Judeţul Bacău este unul dintre cele mai industrializate din Moldova, având două mari rafinării de petrol situate lângă localităţile Oneşti şi Dărmăneşti. Activităţile industriale principale cuprind: Industria Petrochimică; Industria Nutriţională; Industria de Lemn şi de Hârtie; Industria Textilă; Industria Mecanică; Industria Aeronautică.

Extracţia sării este o activitate cunoscută în judeţul Bacău încă de la începutul secolului al XVI-lea. În prezent, în instalaţiile de preparare cu o capacitate de 370 mii tone anual, dotate cu moderne utilaje si instalaţii se obţin produse de o calitate superioară apreciate pe piaţa internă şi ţn străinătate.