Solurile Municipiului Tecuci

1. Aşezare

Geografic, municipiul Tecuci se află aşezat aproape de limita sudică a Colinelor Tutovei (14 km), la contactul cu Piemontul Poiana-Nicoreşti, ambele, subunităţi ale podişului Moldovei, la confluenţa râului Bârlad cu Pârâul Tecucel, aproape de Valea Siretului (10 km), în cuprinsul Câmpiei de terase care poartă numele oraşului - Câmpia Tecuciului.

2. Relief

Relieful, ca totalitate a denivelărilor suprafeţei topografice, exprimă în bună măsură caracteristicile substratului geologic, precum şi capacitatea de modelare a agenţilor externi din această regiune.

Format pe stiva de sedimente preholocene (luturi loessoide, nisipuri, marne şi pietrişuri) relieful municipiului Tecuci este foarte tânăr (8 000-10 000 ani).

La Tecuci, întâlnim un relief de câmpie, în care se disting lunca şi terasele râului Bârlad, cunoscute în literatura geografică sub denumirea de câmpia Tecuciului, parte componentă a Câmpiei Române.

3. Clima

Ca urmare a aşezării pe latitudine, teritoriul municipiului Tecuci se încadrează în zona climatică temperată şi face parte din sectorul de provincie climatica cu influente de ariditate, ţinutul climatic de câmpie, de silvostepa, topoclimatul complex al Câimpiei Tecuciului şi Vaii Barladului, unde se pot intani topoclimatele elementare: de vale, de terase, de dune, de lacuri, urban etc. si fenomene climatiee marcate de viscole (iarna) si secete prelungite in celelalte anotimpuri, mai cu seamă vara.

Influentele de ariditate sunt specifice climatului continental şi se caracterizeaza prin advectii de aer deosebit de rece din ţinuturile polare si subpolare insotite toamna si primavara de ingheţuri, brume şi ninsori timpurii sau tarzii, iar in lunile reci dc iama (ianuarie şi februarie) pot determina coborarea temperaturii aerului până aproape de -300C.

Pe acest fond general de influenţe, precipitaţiile sunt deficitare, determinand perioade de seceta, care explica apariţia sistemului de irigatii la Tecuci, asigurat cu apa din Siret, priza Ionăşeşti.

Fenomenul de îngheţ la sol se manifestă timpuriu, încă din luna septembrie şi cel mai târziu ţine până în luna mai.

4. Hidrografia

Apele municipiului Tecuci au luat nastere in decursul ultimei parti a cuaternarului (holocen) sub influenta factorilor climatici, a mişcărilor neotectonice şi implicit a retragerii apelor lacului din Depresiunea Barladului care acoperea această regiune in urma cu 10 000-12.000 de ani.

Studiul apelor la Tecuci constituie o problema de interes major care se coreleaza cu dezvoltarea economica si cresterea demografica a orasului.

Asezat pe o stiva de sedimente predominant cuaternare, orasul Tecuci detine bogate ape subterane, de adancime si freatice. Acestora li se adauga apele de suprafata, curgatoare si statatoare.

Apele subterane. La nivelul teritoriului municpiului Tecuci intalnim ape subterane de adancime, captive (cu sau fara presiune) si freatice (libere). Din forajele executate la Tecuci s-a constatat ca in depozitele cuaternare, de altfel foarte groase, se afla apa de adancime captiva, arteziana, la numai 21 m adancime, cu putere ascensionala pana la 2 m deasupra nivelului Luncii Barladului (COMMET - Tecuci). Straturile acvifere de adancime cantonate in depozite levantine (romaniene), aflate in nordul municipiului Tecuci, au putere ascensionala pana la 10 m. Pe teritoriul nostru au fost identificate ape subterane cap¬tive dispuse in 3-6 orizonturi. Din aceste orizonruri, in urma forajelor executate, se alimenteaza cu apa potabila si industriala o mare parte a orasului. Analizele hidrochimice care se efectueaza arata ca aceste ape sunt de buna calitate si ca pot fi intrebuintate fara restrictii, si chiar fara a fi tratate, in consumul de apa potabila la gospodariile populatiei.

Apele freatice, patrunse prin rocile poroase de la suprafata, acumulate in pietrisuri si nisipuri deasupra primului strat impermeabil, sunt deosebit de bogate atat la nivelul luncii, cat si al teraselor. Patura de loess de pe terase, cu grosimi variabile, uşor permeabila, face ca adancimea la care se poate intercepta apa freatica sa fie mult mai mare decat in Lunca Barladului. Aceste adancimi sunt mai mari pe interfluviul Barlad-Siret, 20-25 m in cartierul Nicolae Balcescu si 10-15 m pe latura de est a municipiului in cartierul Cernicari, ambele amplasate pe Terasa Cernicari. La nivelul Terasei Tecuci adancimea apei freatice ajunge pana la 8m.

In Lunca Barladului nivelul hidrostatic este variabil, putand inregistra valori intre 0-6 m, influentat de relief (in dreptul grindurilor este mai coborat).

Pe baza observatiilor efectuate, laTecuci se polt distinge mai multe unitati hidrogeologice: (a Luncii Barladului) si de terasă (a teraselor Cernicari si Tecuci). Unitatea hidrogeologica a Luncii Bârladului se situeaza de o parte si de alta a raului si detine aproapc o treime din suprafata municipiului, 28 km2. Aici apa freatica se afla la adancimi de 0-3 m pana la 6 m. Astfel, "Ocaua lui Cuza" (Parcul Crâng) apa imbiba solul, formand pe alocuri mlastini si balti, impunând efectuarea de canaluri de drenare, la fel si pe Rotunda, in partea de sud a municipiului. Unitatea hidrologica a teraselor (Cernicari si Tecuci) deţine cea mai mare parte din tentoriul municipiului, aproximativ 70%. Apele subterane de provenienta freatica apar la zi sub forma de izvoare deoscbit de frecvente la baza teraselor. Unele izvoare sunt asa de puternice încât determina conturarea unor mici cursuri de apa care se unesc la nivelul luncii. La baza Terasei Cernicari, in dreptul cartierului Cernicari, izvoarele au fost colectate intr-un canal antropic care se varsa in p. Rates. De asemenea, putem consemna grupul de izvoare de pe Terasa Tecuci din zona lacul Porcului (Satu Nou) care formeaza un curs ce se varsa in p. Prisaca. La fel se prezinta si izvoarele de la baza Terasei Tecuci, in dreptul (cimitirului care, la "Ocaua lui Cuza", formeaza un parau ce se varsa in r. Barlad.

Ivirea izvoarelor este frecventa la baza ambilor versanţi ai Vaii Barladului, pe intregul teritoriu al municipiului Tecuci şi se datoreste eroziunii fluviale care a retezat straturile şi permite apei freatice sa se scurga prin izvoare, dar si aplecarii stratelor catre Valea Barladului, ca urmare a procesului de subsidenta care continua sa se manifeste si in prezent in regiune.