Spații verzi în București

Bucuresti este capitala tarii, cel mai mare oras si principalul centru politic,administrativ,economic,financiar,bancar,educational,stiintific si cultural din Romania.Situat in S-SE tarii la o altitudine de 60-90m,pe raurile Dambovita si Colentina,la 44 25’50’’latitudine nordica(ca si Belgradul,Geneva,Bordeaux,Minneapolis)si 26 06’50’’(ca si Helsinki sau Johannesburg).Orasul are o suprafata de 228 kmp si o populatie de 2.029.099,ceea ce inseamna cam 9% din totalul populatiei si 15% din cea urbana.Din punct de vedere al numarului de locuitori Bucurestiul este al treilea oras din regiune,dupa Atena si Istambul. Orasul este situat la aproximativ 65 de kilometri de fluviul Dunarea pe malurile Dâmbovitei, într-o zona de câmpie si incluzând zonele suburbane acopera o suprafata de 300 kilometri patrati.

Orasul este împartit în doua de Râul Dâmbovita si este strabatut de doua mari bulevarde. Bucurestiul este împartit de sase districte administrative numite sectoare; zona rurala adiacenta formeaza al VII-lea sector numit Sectorul Agricol Ilfov care a fost transformat în judet. Multe zone industriale se gasesc la suburbie, în timp ce în interiorul orasului gasim zonele rezidentiale. Bucurestiul era cunoscut la începutul secolului XX ca fiind „Parisul Balcanilor”, el fiind o metropola pâna în anul 1944 când arhitectura si cultura aveau multe influente franceze.

Clima: vara este foarte cald(in iulie temperatura medie este de 23 Celsius)si iarna este geroasa(in ianuarie –3 grade Celsius).Precipitatiile sunt scazute,in medie 585mm pe an,dar au debitul mai ridicat vara.

Istorie:Orasul a fost pentru prima data mentionat in 1495 ca resedinta a domnitorului Tarii Romanesti,Vlad Tepes.Dar asezarea are o istorie mult mai veche,mergand pana in secolul al XIV-lea.Denumirea orasului a fost data de un taran,numit Bucur,dar nu exist nici o atestare documentara pana la sfarsitul Evului Mediu.Atacurile turcilor si ale tatarilor,inainte secolului al VII-lea,au oprit dezvoltarea orasului.Acesta a devenit capitala Valahiei in 1698 si s-a dezvoltat in perioada de pace din secolul al VIII-lea.Populatia orasului in 1800 se ridica la 50.000.De la 122.000(1859)de locuitori s-a ajuns la 639.000(1930)si 1.452.000(1966).In anul 1862,Bucurestiul devine capitala Romaniei.

Ecologistii evidentiaza tendinta de disparitie treptata si sigura a celor doua anotimpuri intermediare,primavara si toamna.Ploile acide afecteaza incet si sigur epiderma,aparatul respirator,acoperisurile,legumele si fructele.Rezultatul se manifesta prin repercursiuni drastice la nivelul sanatatii populatiei.Raportul Apheis,finantat de Comisia Europeana,arata ca Bucurestiul este capitala cea mai afectata de substantele nocive din aer.

De asemenea, reprezentantii Fundatiei Eco-Europa atrag atentia asupra efectelor poluarii,dand ca exemplu temperaturile anormal de mari in perioada de iarna,urmate de zile cu temperaturi foarte scazute ;solurile aride din zonele limitrofe Bucurestiului si frecventa crescuta a ploilor acide(reprezentand 50% din totalul precipitatiilor inregistrate in capitala).

Din nefericire,clima se inrautateste continuu,una dintre principalele cauze fiind si nerespectarea normelor de mediu.Copacii si arbustii au un rol important in pastrarea unei temperaturi putin oscilante si in reducerea vitezei vantului,precum si in reducerea cantitatii de pulberi in suspensie.Cu toate acestea, in numele dezvoltarii edilitare,mai marii Capitalei defriseaza zeci de arbori

Daca la inceputul anului 1990 bucurestenii se bucurau de 3..471 ha spatiu verde,la inceputul acestui an in oras nu mai erau decat 1.800.La cele aproape 2,5 milioane de persoane care populeaza orasul pe timpul zilei,ar insemna cca 7mp de vegetatie pentru un om.

Astfel,unui bucurestean ii revine,in medie, mai putin de un sfert din spatiul verde acceptat de normele internationale.Norma de spatiu verde este de 12 mp/locuitor.Dar,la Stockholm este de 70mp/locuitor,la Viena de 70mp/locuitor,iar la Bucuresti este de 2,5mp/locuitor.In ultimii ani ,din capitala au disparut peste 20 mil de metri patrati de spatii verzi.Cel mai bine se situeaza sectorul 1,unde spatiul verde ocupa 11mp/locuitor,la polul opus aflandu-se sectorul 6,unde unui locuitor ii revin 0,6 mp de spatiu verde,de 20 de ori mai putin decat este necesar.Reducerea spatiilor verzi ar fi si mai mare daca in totalul acestora nu s-au include si cele 14 cimitire,care insumeaza 131,3 ha.Pentru a ajunge la standarde,Bucurestiul ar trebui sa ajunga,pana in 2025,la 2794,5 ha de spatii verzi.