Transparența Bugetara în Cadrul Administrației Publice Locale

INTRODUCERE

Au trecut mai mult de 17 ani de când administraţia publică din România, sub imperiul noilor transformări social - politice a înţeles că trebuie să slujească statului de drept, atat intereselor generale cat şi ale fiecărei persoane în parte şi că trebuie să treacă la o schimbare radicală a concepţiei şi metodei în paralel cu eforturile de modernizare a legislaţiei şi de adaptare la noile provocări precum: schimbările de sistem în contextul ieşirii din autarhie, globalizarea şi integrarea europeană.

În scopul realizării unor asemenea misiuni, apare de ordinul logismului ca managementul public, care este un instrument al administraţiei statului, să nu fie alterat în esenţa, concepţia şi metodele sale, astfel încât să redevină un management eficient, raţional şi eficace, fundamentat pe principii democrate şi morale care în primul rând să promoveze interesele publice ale marii colectivităţi naţionale care este statul român, dar în egală măsură, ale colectivităţilor locale, în condiţiile principiului autonomiei locale şi descentralizării administrative în cadrul normativ constituţional care aşează administraţia publică în coordonatele principiului separaţiunii puterilor în stat.

Având în vedere că orice formă de acţiune administrativă din sfera publică, in principal din sfera comunicarii si relatiilor publice trebuie privită ca o activitate complexă de natura politică, jurisdicţională şi managerială şi în considerarea noilor realităţi impuse de dimensiunea conducerii specifice administraţiei publice, care trebuie privită ca o activitate creatoare ce nu poate fi exclusă din continutul activităţii de organizare a executării legilor, deoarece o presupune in anumite limite si dimensiuni sau in diferite proporţii in funcţie de nivelul ierarhic al administratiei respective, am optat pentru lucrarea de faţă din următoarele considerente:

În primul rând, s-a dorit examinarea modalitatilor reale prin care se realizeaza comunicarea si transparenta bugetara la nivelul administraţiei publice locale a sectorului 1 Bucureşti având in vedere că dimensiunea conducerii tinde către un tipar de sistem al comunicarii impus de însăşi existenţa unui drept administrativ descriptiv care reglementează imperativ marea majoritate a componentelor procesului de comunicare. S-au analizat aşadar oportunităţile pentru aflarea acelor soluţii de optimizare a dimensiunii de relatii publice, în scopul trecerii la o organizare raţională a transparentei bugetului local, in special, în ce priveşte campania de relatii publice, in scopul unei corecte şi complete interpretări a conţinutului şi finalităţii normelor de drept administrativ in materia transparentei decizional administrative, în consonanţă cu cerinţele actuale ale reformei în plan managerial şi dinamica activităţii administratiei publice locale.

Lucrarea noastră utilizează concluziile puternic ancorate în tradiţiile doctrinei române privind managementul public şi afirmă acele soluţii la care am înţeles să ne racordăm după o îndelungă şi matură chibzuinţă asupra diferitelor opinii exprimate în literatura de specialitate.

De asemenea, plecând de la axioma potrivit căreia orice teză de disertaţie în materia comunicarii si relatiilor publice, este chemată să pună în lumină patrimoniul educativ însuşit de student pe parcursul prelegerilor universitare şi nu numai, am încercat să supunem spre confirmare realitatea că actul de transmitere a cunoştinţelor a avut ca efect, printre altele, formarea unei capacităţi de interpretare corectă a diferitelor elemente ale procesului de comunicare la nivelul administraţiei publice locale, precum şi capacităţii de încadrare exactă a situaţiei de fapt în dispoziţiile legilor privind transparenta decizionala si liberulul acces la informatiile de interes public. Şi aceasta ca urmare a cultivării de către distinşii noştri dascăli, în conştiinţa viitorului funcţionar public, a unei linii de gândire liber exprimată, dar izvorâtă din ştiinţa de carte şi din probitate care astfel să uşureze accesul sigur la înfăptuirea actului managerial public, relativ la procesul de comunicare institutionala.

Lucrarea este concepută în patru capitole:

Primul Capitol este rezervat explicaţiilor introductive în problematica noţiunii de comunicare in instituţiile publice, ca element component al sistemului de management al organizaţiei în general, cu accent pe funcţiile îndeplinite de acesta prin orientarea tuturor eforturilor către obiectivele stabilite. In spaţiul rezervat descrierii procesului de comunicare, am procedat astfel la o succintă prezentare a modalitatilor si modelelor de comunicare, cu luarea în considerare a tezelor exprimate în literatura de specialitate. De fapt, în cadrul acestui capitol s-a dorit o cercetare sintetică de domeniul managementului general a noţiunilor specifice componentelor structurii organizatorice, care se regăsesc în relatiile publice, privite ca elemente ale procesului de comunicare la nivelul instituţiei publice, în măsură să ne introducă în mod graduat în problematica destul de complexă a sistemului organizatoric al administraţiei publice. pentru aceste considerente, am înţeles să încheiem acest capitol cu explicaţii privind dimensiunea juridica privind liberul acces la informaţiile de interes public si transparenta decizionala

Cel de-al doilea Capitol vine să dezvolte problematica noţiunii de comunicare, relativă la campania de relatii publice, prin definirea notiunii de campanie de relaţii publice si prin explicarea în detaliu a diferitelor tipuri de campanii. De asemenea în acest spaţiu, am înţeles, pe parcursul celei de-a doua secţiuni, să procedăm la o analiză a strategiei de campanie, cu expuneri analitice privind elaborarea şi planificarea strategică a unei campanii de relaţii publice.