Studiu de caz Delta Dunării

Suprafață : Delta Dunării se întinde pe o suprafață de 799 000 hectare ( aproximativ 80% pe teritoriul României și 20% pe teritoriul Ucrainei)

Statut : Desemnată în 1991 ca Zonă Umedă de Importanță Internațională în cadrul Convenției Ramsar, Delta Dunării este inclusă pe lista Patrimoniului Universal și recunoscută pe plan mondial drept Rezervație a Biosferei prin Programul UNESCO Omul și Biosfera, din anul 1992.

Ariile Strict Protejate acoperă cca. 65 000 hectare, inclusiv stufărișurile și 600 de lacuri mai mari de un hectar.

Alcatuire : Trei brațe principale ( Brațul Chilia, Sulina, Sfântul Gheorghe). Brațul Chilia formează granița dintre Ucraina și România.

Alte date :

- Dunărea este cel mai mare fluviu care se varsă în Marea Neagră

- Are cea mai vastă suprafață acoperită de stuf din lume, 180 000 ha.

- Arii destinate reproducerii, hrănirii și protecției pelicanilor și altor 300 de specii de păsări.

- Au fost înregistrate peste 3400 specii aparținând faunei acvatice, reprezentând 98% din fauna europeană, dintre care multe specii endemice.

- 45 specii de pești de apă dulce.

Dinamică și diversă

Delta Dunării este a doua deltă ca marime din Europa, după delta râului Volga.Raportându-ne la continentul european, este un vast teritoriu ( de circa 12 ori mai mare decât rezervația Cota Donana din Delta Guadalquivir, Spania).Mișcările tectonice provoacă scufundarea lentă a porțiunii nordice a Deltei, care are ca rezultat o creștere a debitului de apă pe brațul Chilia.Doar 9% din această zonă este permanent acoperită de apă.Dunărea transportă anual mii de tone de aluviuni în deltă, cauza remodelării constante a malurilor și a bancurilor de nisip.Delta este un magnet pentru cei pasionați de păsări, pentru pescari și pentru iubitorii de natură sălbatică.

Rezervația Biosferei

Rezervația Biosferei este situată pe malul Mării Negre, în partea de est a României, mai exact în județul Tulcea.Rezervația cuprinde spațiul dintre brațele fluviale Chilia, Sulina și Sfântul Gheorghe. Rezervația mai include complexul de lacuri Razelm-Sinoe, Zmeica și Golovita, în sudul Deltei.

Ecosistemele Deltei Dunării, deși supuse presiunilor antropice, sunt în mare parte intacte. Zona strict protejată Roșca-Buhaiova este considerată aproape nealterată de către om, grație nivelului scăzut al apei și a aglomerărilor de plauri, ceea ce face accesul aproape imposibil.Zona strict protejată Zatoane-Sachalin ( aria cu cea mai mare suprafață din deltă) este un mozaic de lacuri, heleștee și stufăriș cu cordoane de nisip paralele.Insula Sachalin este alcătuită din depozite aluvionare cu dune de nisip, pe care se dezvoltă pâlcuri de tamarisc ( cătină roșie).

Delta cuprinde diferite tipuri de habitat :acvatice - lacuri (0,80-2,50 m adâncime) înconjurate de stufărișuri dense, insule plutitoare denumite ,,plaur" , păduri riverane de sălcii și plopi, plaje cu nisip și mâl, pajiști uscate și umede, așezări umane, zone nisipoase și stâncoase, maluri abrupte, păduri pe maluri înalte ( Ciochia).

Peste 300 de specii de păsări au fost identificate în Deltă; dintre acestea, peste 176 de specii se înmulțesc aici.

Cele mai importante specii sunt : cormoranii (3000 perechi), cormoranii pitici ( 2500 perechi), pelicanul comun (2500 perechi), pelicanii creți (500 perechi), stârcul de noapte (2100 perechi), stârcul galben( 2150 perechi), egreta mare (700 perechi), egreta mică (1400 perechi), lebăda mută (500 perechi), vulturul pescar (3 perechi), șoimul dunărean (1-2 perechi).

Delta este un habitat important pentru pești, cu peste 45 specii de apă dulce, incluzând și sturionii, specii amenințate cu dispariția. De asemenea, în ostroave trăiesc vidre, hermeline și nurci europene, precum și pisici sălbatice.După 1970, s-au făcut puține studii privind mamiferele din deltă, principala cauză fiind lipsa fondurilor; se pare însă că populația de nurci, deși nu este evaluată cu exactitate, este semnificativă, conform normelor europene.