Turismul rural și agroturismul în Irlanda

Capitolul I : Analiza componentelor spatiului geografic rural

- Asezare geografica - avantaje si restrictivitati

Irlanda, situata pe insula cu acelasi nume, este scaldata de apele Oceanului Atlantic, avand doar un vecin terestru, respectiv Regatul Unit (Irlanda de Nord).

Pozitia geografica are un rol important in aprecierea localitatii rurale, ca destinatie turistica, in raport cu principalele centre de turism, zone si obiective turistice de mare valoare, puncte de frontiera,magistrale rutiere si feroviare.Aceste criterii pentru identificarea si clasificarea satelor turistice se prezinta, dupa cum le descrie si autorul Vasile Glavan, sub urmatoarele aspecte :

- existenta unor gospodarii sau cladiri care sa asigure cazare si masa sau produse agricole corespunzatoare standardelor de calitate elaborate de catre Ministerul Turismului.

- cadru natural pitoresc si nepoluat, care sa ofere posibilitati de amenajare pentru recreere.

- un ambient placut, traditii etnografice si folclorice, si alte obiective cultural - istorice.

- ocupatii traditionale specifice locului si nemodificate de-a lungul timpului.

- accesibilitatea si infrastructura adecvata.

- dotati tehnico-edilitare, comerciale, de comunicatii si sanitare corespunzatoare.

Pozitia tarii poate fi si un dezavantaj din punct de vedere al accesibilitatii. Irlanda este dependenta de existenta serviciilor de acces comfortabile, competitive si directe mai mult decat alte tari, depinzand in totalitate de accesul pe cale aeriana sau maritima. In timp ce beneficiaza de capacitatea ridicata si de calitatea retelelor maritime din Marea Britanie, este totusi puternic dependenta de accesul pe cale aeriana din toate celelalte piete, acesta fiind mijlocul de transport ales de aproximativ 80 % din vizitatori.

- Cadru natural - suport al activitatilor turistice

Statul se întinde pe o arie ce ocupă cinci șesimi (70.273 km²) din insula Irlanda (84.421 km²), restul teritoriului insulei fiind ocupat de Irlanda de Nord. Insula este mărginită la nord și la vest de Oceanul Atlantic și la nord-est de Canalul de Nord. La est, Marea Irlandei o leagă de Oceanul Atlantic prin Canalul Sfântul Gheorghe și Marea Celtică la sud-est.

În zona de vest, peisajul constă mai ales din faleze abrupte, dealuri și munți.

Câmpiile din centru sunt acoperite cu depozite glaciale de argile și nisip, precum și de zone mlăștinoase întinse și câteva lacuri.

Cel mai înalt punct este Carrauntoohil (1.038 m), aflat în lanțul muntos Macgillycuddy's Reeks din sud-vest. Râul Shannon, care străbate câmpia centrală, este cel mai lung râu din Irlanda, cu o lungime de 386 km. Coasta vestică este mai accidentată ca cea estică, cu numeroase insule, peninsule, capuri și golfuri.

Înainte de sosirea primilor coloniști în Irlanda acum 9.000 de ani, teritoriul era acoperit mai ales de păduri de stejar, frasin, ulm, alun, tisă, și alți arbori indigeni.

Apariția turbăriilor și defrișarea unor păduri pentru a facilita agricultura sunt considerate a fi principalele cauze ale despăduririi din secolele ce au urmat. Astăzi, circa 12% din suprafața Irlandei este împădurită, dintre care marea majoritate este formată mai ales din plantații de conifere naturalizate pentru scopuri comerciale.

Condițiile ideale de sol, precipitațiile abundente și clima blândă dau Irlandei cele mai ridicate rate de creștere a pădurilor din Europa.

Șirurile de copaci utilizate prin tradiție pentru a defini limitele proprietăților sunt un important înlocuitor pentru habitatul forestier, reprezentând un refugiu pentru flora sălbatică și pentru numeroase specii de insecte, păsări și mamifere.

Agricultura se practică pe circa 64% din suprafața totală a țării. Aceasta a avut ca rezultat limitarea suprafețelor în care se conservă habitate naturale, mai ales pentru mamiferele sălbatice mari care au necesități teritoriale mai mari.

Lunga istorie de producție agricolă cuplată cu metodele moderne de agricultură, cum ar fi utilizarea de pesticide și îngrășăminte, a pus o mare presiune pe biodiversitate.