Procesul tehnologic de măciniș al grâului

Procesul tehnologic de transformare a grâului își propune ca scop principal obținerea unor produse de calitate superioară și pentru aceasta este necesară urmărirea materiei prime de la sosirea în moară până la transformarea acesteia în produse finite pentru furnizarea unei imagini corecte asupra calității procesului tehnologic și a produsului finit.

Pentru ușurarea procesului de măciniș și de obținere a făinii, se practică o condiționare a grâului, adică tratarea grâului cu apă sau combinat cu apă și căldură.

Condiționarea este operația care influențează în măsură cea mai mare însușirile tehnologice ale grâului, procesul tehnologic de măciniș, gradul de extracție și conținutul de substanțe minerale ale făinii, separarea germenilor și însușirile de panificație ale făinii.

Principalul obiectiv al condiționării este ca să asigure o umiditate optimă care să permită:

- separarea cât mai intensă între înveliș și endosperm, realizată prin umezirea optimă a particulelor de înveliș care devin mai elastice și mai rezistente în timpul măcinișului, astfel ca acestea să nu se sfărâme prea mult și să se separe ușor prin cernere;

- ca endospermul să fie mai friabil și să se macine mai ușor;

- obținerea unei cantități mai mari de grișuri și mai puțină făina în procesul de șrotare;

- obținerea unei făini mai albe și cu un conținut de cenușă redus, datorită dispariției particulelor de înveliș intens mărunțite;

- reducerea consumului de energie cu 8-15 %, prin uniformizarea durității boabelor.

Procesul de măciniș cuprinde operații succesive de mărunțire și de cernere, care au ca scop separarea părților componente ale bobului (endosperm, învelișuri și germene) și transformarea acestora în făină, tărâțe și germeni.

Operațile se desfățoară într-o succesiune logică și poartă numele de pasaj tehnologic.

A .Mărunțirea

Este operația de reducere a dimensiunilor geometrice ale particulelor, ca urmare a acțiunii unor eforturi mecanice exterioare.

Gradul sau intensitatea de mărunțire este principala caracteristică a acestei operații și reprezintă raportul între suprafața nou creată și suprafața inițială a particulei.

i = ΔS/Si = (Sf-Si)/Si

i - gradul de mărunțire

ΔS - creșterea de suprafață

Si - suprafața inițială

Sf - suprafața finală

Utilajele folosite pentru mărunțire

a) Moara cu ciocănele

Se folosește în mod curent la măcinare furajelor, dar poate fi folosită și în schemele de măcinare a grâului și secare: pentru mărunțirea produselor intermeiare mici sau a dunsturilor moi, prelucrarea refuzurilor tărâțoase la măcinarea unor grâne moi care au învelițurile rezistente.

Ciocănelele reprezintă o serie de lamele de oțel, care se găsesc dispuse pe rotorul morii, acesta din urmă constituind organul principal al morii.

Mărunțirea se face prin loviri repetate de către ciocănele, simultan cu proiecarea particulelor pe pereți.

Ciocănelele au o viteză periferică cuprinsă între 65-90 m/s.

b) Valțul

Reprezintă principalul utilaj tehnologic folosit pentru operația de mărunțire, realizat în unitățile de morărit.

În perioada 1970-1990, principalele tipuri de valțuri aflate în unitățile de morărit din țara noastră erau cele de tip VDA și VDI. După 1990, producătorii de echipamente tehnologice au trecut la modernizare sau realizarea altor tipuri constructive de valțuri:

- valțuri realizate de Semag-Topleț VUH, VUP, VDP,VDM,VDH, VDAH, VDAP, VDAM;

- valțuri realizate de Islaz Alexandria VAG, VGM, VPM, VEAG;

- valțuri realizate de Tehnopan București VG.

Aceste modernizări ale morilor de la noi din țară, au permis introducerea unor echipamente de măcinare performante, realizate de firme precum Bϋhler și Ocrim. Principalele tipuri contructive de valțuri introduse au fost:

- valțuri Bϋhler MDDL, MDDK;

- valțuri Ocrim LAM.

Organul principal al acestor valțuri, îl reprezintă tăvălugul măcinător.