Tehnologia Uleiurilor Vegetale

1.Tema proiectului:Proiectarea unui siloz pentru depozitarea semintelor de rapita pentru o fabrica de ulei cu Cap=240 t/seminte/zi,uscarea realizandu-se cu tambur rotativ.Sa se afle numarul de celule

2.a)Descrierea procesului tehnologc de obtinere a uleiurilor vegetale:

Prima operatie tehnologica de pe fluxul tehnologic este receptia cantitativa si calitativa a materiilor prime.Receptia calitativa a semintelor oleaginoase consta in determinarea greutati hectolitrice,a umiditati, continutului de ulei,continutului de corpuri straine,aspectul si gustul semintelor.Urmeaza etapa de curatire a semintelor ce are ca scop indepartarea impuritatilor organice, minerale si a prafului.Aceasta operatie se poate face cu masini de curatat si separatoare magnetice.Dupa curatire urmeaza uscarea semintelor oleaginoase care asigura buna pastrare a semintelor in timpul depozitarii si o desfasurare normala a fluxului tehnologic.Uscarea semintelor se face in instalatii de uscare de 2 tipuri:uscatorul tambur si coloana de uscare tip Buhler.Semintele uscate trec mai departe la depozitare.

Depozitarea si reducerea umiditatii semintelor oleaginoase creaza conditi necesare unei depozitari in care pericolul degradarii materiei prime prin respiratie,incingere,degradare este micsorat.

Se trece apoi la operatiile de prelucrare a semintelor oleaginoase,prima data realizandu-se descojirea semintelor,pentru a elimina coaja care constituie un material inert ce trebuie eliminat.Aceasta operatie poate fi realizata cu ajutorul tobei de spargere si a separatorului de coji.Dupa aceasta etapa are loc macinarea semintelor in vederea deschiderii celulelor in care se gaseste uleiul,astfel incat el sa poata fi separat mai usor la presare si extractie.Macinarea se poate face cu valturi,concasoare si mori cu ciocane.Se trece apoi la prajirea macinaturii. Prajirea are ca scop modificarea proprietatilor fizico-chimice ale macinaturii pentru ca la presare sa se obtina randamentul maxim in ulei.Se realizeaza in 2 faze:umectarea si uscarea.

Umectarea se realizeaza prin adaugarea de apa favorizand fenomenul umectare selectiva, potrivit caruia fortele de suprafata care retin uleiu se satureaza cu apa eliminand uleiul. Incalzirea macinaturii duce la scaderea tensiunii superficiale si vascozitatii uleiului.

Presarea macinaturii este operatia prin care se separa uleiul din macinatura pregatita in mod corespunzator prin macinare si prajire.La presare rezulta uleiul brut de presa si brockenul.Operatia urmatoare din fluxul tehnologic este extractia cu solventi.Prin acest procedeu se urmareste scaderea continutului de ulei remanent din materialul oleaginos sub 2%.Uleiul impreuna cu solventul formeaza o solutie denumita miscela,care se prelucreaza apoi prin distilare in vederea separarii uleiului si recuperarii solventului.Recuperarea dizolvantului din srot se realizeaza prin incalzirea srotului cu ajutorul aburului indirect si tratarea cu abur direct.

Urmatoare operatie este rafinarea uleiurilor vegetale.Ea are ce scop eliminarea unor substante de insotire din uleiul brut(mucilagii,acizii grasi liberi,pigmenti vegetali).Prin rafinare se amelioreaza proprietatile uleiurilor cum sunt culoarea aciditatea libera,gustul si mirosul,transparenta, consevabilitatea.Are loc si desmucilaginarea uleiului prin care se indeparteaza substantele mucilaginoase si fosfatidele.Acizii grasi liberi din ulei se indeparteaza prin neutralizare.Se trece la uscarea uleiului,care mai contine apa care trebuie indepartata inainte de a ajunge la albire.Prin decolorarea uleiului se urmareste in prmul rand indepartarea substantelor colorante din ulei,eliminarea resturilor de sapun si a substantelor mucilaginoase ramase in ulei dupa neutralizare.Uleiul decolorat trece la vinterizare.Vinterizarea (deceruirea sau demargarinizarea) este o operatie prin care se elimina din ulei cerurile si gliceridele care se solidifica la temperatura camerei.Dezodorizarea consta in indepartarea substantelor care confera uleiului gust si miros strain.Dezodorizarea este obligatorie pentru uleiurile comestibile obtinute prin extractie.

b)Descrierea operatiei: Uscarea si Depozitarea rapitei:

Rapita (Brassica napus L) se situeaza pe locul cinci,sub aspectul productiei de ulei comestibil,intre plantele oleaginoase.Uleiul de rapita are largi utilizari industriale si alimentare;turtele de rapita obtinute din procesare au o buna valoare furajera,fiind bogate in proteine(38-42%),glucide si saruri minerale;paiele de rapita se folosesc in industria materialelor de constructii.

Rapita se recolteaza timpuriu,motiv pentru care constituie o buna premergatoare pentru grau si orzul de toamna;

Rapita este o excelenta planta melifera timpurie( asigura circa 50 kg miere/ha)

Rapita este in prezent una dintre cele mai importante specii oleifere.Semintele de rapita contin 48 – 52 % ulei.Uleiul de rapita are multiple utilizari in industrie pentru fabricarea de carburanti, dar este folosit din ce in ce mai mult in pregatirea uleiului comestibil si a margarinei.

Dupa extragerea uleiului – sroturile bogate in proteine 40 % se folosesc in furajare, resturile vegetale se folosesc pentru fabricarea placilor aglomerate sau combustibil.

Este o foarte buna premergatoare pentru grau, terenul fiind eliberat devreme si curat de buruieni.

Rapita utilizata in prezent in Romania provine in majoritatea cazurilor din import. Nu are o buna rezistenta la iernat. S-au creat in ultimul timp in USA hibrizi de rapita care rezista la –31°C si care ar trebui importati pentru a face cultura sigura.Materialul rezultat poate fi exportat 100 %.

Rapita se cultiva in prezent in peste 50 de tari pe o suprafata ce depaseste 25 milioane hectare, depasind ca suprafata si productie cultura de floarea soarelui.

Cele mai mari suprafete de rapita se cultiva in China, India, Canada, dar si in Europa. In tarile din nord vestul Europei productiile obtinute depasesc 3 tone/ha.

In tara noastra cultura de rapita se extinde si se va mari foarte mult daca se vor asigura hibrizi rezistenti la ger.

Umiditatea semintelor oleaginoase este deosebit de importanta pentru asigurarea unei depozitari corespunzatoare.Continutul de apa trebuie sa fie redus pana la valoarea la care activitatea biologica si a enzimelor din seminte este inhibata.Pe de alta parte,continutul de apa trebuie sa permita depozitarea semintelor oleaginoase,astfel incat pierderile sa fie cat mai mici.Continutul maxim de apa al semintelor pentru o depozitare buna este de 7%in cazul rapitei.Timpul maxim de depozitare este variabil in functie de temperatura si umiditate.

Uscarea materiilor oleaginoase are importanta pentru obtinerea unei calitati superioare,prin asigurarea unei bune depozitari.Uscarea incepe cu eliminarea umiditatii exterioare(existente la toate semintele oleaginoase),fiind urmata de echilibrarea continutului de apa din componentele exterioare si interioare ale semintelor.Astfel,se stabileste un echilibru de stare,care este dependent de temperatura mediului inconjurator si de umiditatea relativa a aerului.Uscarea se realizeaza in instalatii de uscare de 2 tipuri:uscatorul tambur si coloana de uscare tip Buhler.