Tendințe pe Piața Cafelei în Perioada 2010-2014

Scurt istoric

Istoria cafelei este la fel de bogată ca însăși cafeaua, datând de mai mult de 1000 de ani. În Occident, istoria cafelei începe acum trei secole, însa în Orientul Mijlociu ea este consumată de toate paturile sociale încă din vechime.

Prima referire la cafea datează din secolul al IX lea, dar cu multe secole înainte, existau multe legende arabe despre băutura misterioasă și amară cu puteri stimulatoare. Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Mării Roșii din Africa. La început, aceasta era considerată un aliment și nu băutura. Triburile est-africane măcinau boabele crude de cafea și prin amestecarea cu grăsime animală obțineau o pastă pe care o modelau sub formă de bile. Acestea erau consumate de războinicii tribului pentru a avea mai multă energie în timpul luptelor.

Așa numitele proprietăți stimulative ale cafelei au fost considerate de mulți în acele timpuri străvechi, generatoarele unui fel de extaz religios, iar cafeaua ca băutură și-a câștigat o reputație mistică, învăluită în mister și asociată cu preoții și doctorii. Datorită acestui lucru, nu este surprinzător faptul că au apărut două legende ce explică descoperirea acestor boabe magice.

Asemenea legende sunt bineînțeles neconfirmate, da există anumite fapte referitoare la răspândirea arborelui de cafea , care sunt bine documentate. Se pare că originea cafelei se află pe teritoriul African, într-o zonă a Etiopiei cunoscută sub numele de ,,Kaffa”. De acolo ea se răspândește în Yemen, apoi în Arabia și Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid în toate aceste țări și servitul cafelei a devenit un obicei zilnic plăcut. Spre sfârșitul secolului al XIV-lea, societățile care practicau comerțul au început să își dea seama de marele potențial pe care îl reprezintă cafeaua și au lansat-o cu succes în Europa.

Cafeaua a intrat în Europa la acea vreme prin portul Veneția, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. Băutura a devenit obișnuită în rândul populației în momentul în care vânzătorii ambulanți de limonadă au inclus-o în oferta lor ca alternativă la băuturile reci. Pe la mijlocul sec. XVII, olandezii dominau comerțul naval și au introdus cultivarea la scară mare a cafelei în coloniile lor din Indonezia, insulele Java, Sumatra, Sulawesi și Bali.

La jumatatea sec.XIX, o boală rară a plantelor s-a răspândit prin plantațiile de cafea din Asia de sud-est și culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai mare producătoare de cafea, onoare pe care o deține și astăzi.

În prezent, pe piața mondială cafeaua se situează, alături de ulei, oțel și cereale, printre materiile prime de export de înaltă valoare, situația economică a multor țări prim-producătoare de cafea depinzând aproape în întregime de exportul cafelei, pentru bunăstarea lor națională.

Capitolul I. Piața cafelei

Prezentă pe trei segmente ,și anume: prăjită și măcinată, solubilă și specialități, cafeaua este unul dintre tabieturile preferate ale românilor, peste 83% din persoanele adulte din mediul urban consumă cafea, pe primul loc în topul preferințelor situându-se cafeaua naturală. Românii preferă cafeaua cu preparare rapidă, care să includă în plic toate ingredientele:și zahăr, și lapte. Tocmai de aceea, sortimentele cele mai dinamice se mențin cafeaua instant 3în1 și specialitățile de cafea.

Cel mai mare consumator de cafea sunt Statele Unite ale Americii, reprezentând 16% din volumul din întreaga lume, urmată de Brazilia, țară cu cea mai mare producție, cu 11%.Însă cel mai mare conum per cap de locuitor, se înregistrează în nordul Europei, în țări precum Finlanda, Danemarca și Suedia. Situată pe primul loc în consumul de cafea,12kg/an/locuitor, Finlanda este țara unde cafeaua preferată este cea prăjită mai puțin, cu o aciditate mai ridicată și o aromă mai puternică.

Un al doilea grup de țări este format din Elveția, Germania, Austria și Olanda , cu un cosum între 7 si 10 kg. cafea/ an/locuitor. Italia , locul de naștere al espresso-ului, se află pe locul 10 în ceea ce privește consumul,între 5 și 7 kg./an/locuitor, ea fiind totuși unul din cei mai mari exportatori de cafea prăjită.În Franța,gusturile în materie de cafea sunt adesea regionale, influențate de cele ale țărilor limitrofe.

Consumatorii de cafea naturală beau în medie 1,9 cești pe zi, în timp ce băutorii de cafea instant și cappuccino consumă 1,4 respectiv 1,3 cești pe zi. Conform unui studiu realizat de GFK, în România consumul de cafea este de aproape cinci ori mai mic decât media europeană. Potrivit studiului, un român consumă anual circa 1,83 kg. de cafea în timp ce europenii beau nu mai puțin de 5,3kg. de cafea.

Tendințele pe piața cafelei vor fi de orientare a consumului către calitate și produse moderne, inovatoare, orientare care este de așteptat să se accentueze pe viitor. Se prevede o creștere a consumului produselor premium, precum și a celor cu valoare scăzută, în detrimentul segmentului de mijloc. Vor crește în continuare numărul consumatorilor care trec de la cafeaua neambalată (vrac) la cea ambalată, aceștia reorientându-se spre produsele de o calitate superioară celei vrac.