Biserici de Lemn

Introducere

Pornind de la lexemul ”biserica” , care provine de la latinescul basilica, ce semnifică clădire destinată celebrării unui cult creştin, sau Casa Domnului , am hotărît să nu mă opresc la această superficială definiţie, ci să pătrund mai adînc în temelia cuvîntului pentru a dezvălui o categorie aparte de biserici,cum sunt cele de lemn.

În arta Moldovei medievale un loc important revine arhitecturii bisericilor de lemn, cele mai timpurii fiind amintite în documentele de arhivă din secolele XIV şi XV. Pământul istoric al Republicii Moldovei a fost presărat cu locaşuri de închinăciune construite din lemn încă de la inceputurile evului mediu. În Letopiseţul Țării Moldovei, Miron Costin aminteşte despre existenţa bisericilor de lemn încă din prima jumătate a secolului XIV-lea. Acestea aveau menirea să răspundă necesităţii practicării cultului creştin ortodox de rit greco-bizantin pentru schimnici şi sihaştri, dar şi pentru comunităţile rurale.

Şi pentru că locaşurile de cult din piatra şi din caramidă reprezentau genul de arhitectură pentru domnitori, boieri de divan, boieri de ţară şi mănăstiri, bisericuţele de lemn, modeste şi mai putin triumfale erau, de cele mai multe ori, rezultatul unor ctitorii colective la care lua parte tot satul. Deşi fiind construite dintr-un material accesibil, aceste edificii de cult erau foarte numeroase în regiunile rurale a ţării, erau totodată şi cele mai des expuse incendiilor şi distrugerior.

Fiind primele construcţii arhitecturale de tip ecleziast, bisericile de lemn au influenţat puternic structura şi arhitectura construcţiilor din piatră, din cele mai vechi timpuri pînă în secolul al XIX-lea. Întîlnindu-se aproape în fiecare aşezare rurală,biserica de lemn începe să dispară odată cu utilizarea în construcţii a pietrii, găsită în zăcămintele destul de răspîndite în Moldova. Astfel, secolul al XIX-lea a fost pentru arhitectura în lemn nu numai perioada cea mai favorabilă în evoluţia sa, ci şi a marcat declinul dezvoltarii sale.

Capitolul I

În privinţa numărului bisericilor de lemn deţinem informaţii care arată o inadmisibilă scădere vizibilă a numărului acestora, de la 734, cîte erau în 1812, la 110 biserice în1993,la 30 în momentul scrierii acestui referat, aflate în evidenţa Secţiei de Arhitectura a Academiei de Ştiinţe din Chişinău. Pe tot parcursul acestei lungi periode de timp, bisericile au suferit o serie de schimbări, reconstrucţii şi mutări, în ceea ce priveşte aspectul lor exterior, fiind căptuşite cu scîndură în interior şi exterior, tencuite cu lut şi zulgrăvite, schimbîndu-li-se acoperişul din şindrilă cu tablă. S-a constatat un numar mare de biserici construite pe furci, avînd pereţii din gard de nuiele.

Conform cercetărilor efectuate de Profesorul Dr. Dorinel Ichim în monografia sa „Biserici de lemn din Basarabia şi Bucovina de Nord” aflăm că: „din punct de vedere al materialelor şi tehnicilor de construcţie, biserice de lemn din Republica Moldova se înscriu alături de cele româneşti, în vastul areal de civilizaţie a lemnului din sud-estul Europei. Majoritatea lăcaşurilor de cult din ţară erau construite, ca şi cele româneşti, în tehnica cunoscuta în literatura de specialitatea sub numele de Blockbau (cununi suprapuse pe bîrne), altele, în tehnica Facwerk (nuiele împletite), mult mai puţine la număr. Se întîlnesc cîteva exemplare de biserici cu pereţii din stuf şi cu pereţii din ceanur (lut amestecat cu paie).

În privinţa aspectului exterior, dintre bisericile cercetate, un număr de trei mai păstrează bîrna vizibilă la exterior: Horodişte, Sudarca, Hirişeni.

În interior, bisericile au păstrat decorul specific românesc de sorginte bizantină. Se detaşează în mod evident iconostasul, cu pictură pe lemn, executată în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, iconostasul Maicii Domnului şi al patronului bisericii, cu pictura şi sculptura executate într-o manieră profesionistă. ”(1)

În continuare aş dori să prezint cititorului o informaţie mai detaliată referotor la materialele şi tehnicile de construcţie, precum şi despre tpologia tipurilor de plan a bisericilor de lemn, culese din monografiile savanţilor Dorinel Ichim şi Vlad Ghimpu (2).