Giotto Pionier al Picturii Renascentiste

Giotto pionier al picturii renastentiste

Ce este renasterea

Renasterea este epoca din istoria Europei occidentale cuprinsa intre incepuul sec. al XIV-lea si cea de-a doua jumatate a sec. al XVI-lea. In scrierile timpului, termenul era folosit mai ales pentru a define o miscare bazata pe schimbari in gandire si mentalitati, in literatura si arta. La inceput Renasterea a insemnat un profund reviriment in ceea ce priveste atitudinea fata de spiritual culturii clasice a Antichitatii, popularizata de poetul si savantul Italian Petrarca (1304-1274), care considera Evul Mediu o perioada de “intuneric”. Ulterior, Erasm(us) din Rotterdam (c.1469 – 1536) a facut apologia noilor traduceri ale textelor antice si a unei “literature mai pure”.

Termenul de Renastere a fost conceput de istoricul de arta florentin Giorgio Vasari (1511-1574), care sustinea, in cartea sa Vietile celor mai de seama pictori, sculptori si arhitecti (1550), ca arta a renascut in Italia in jurul anului 1250 si ca a progresat parcurgand o “copilarie” si o “tinerete” pentru a ajunge la maturitate in sec. al XVI-lea. In present, existand avantajul perspective istorice, Renasterea este vazuta ca o continuare fireasca a Evului Mediu si nu ca o rupture ireconciliabila de mostenirea culturala a acestuia, nordul Europei fiind considerat la fel de important ca si Italia in dezvoltarea noilor idei si tehnici. La nord si la sud de Alpi a existat un interes profund pentru naturalism: in timp ce pentru italieni trecutul lor legat de Roma antica reprezena cheia adevarului si a naturii in arta, flamanzii au descoperit adevarul observand natura. Alternanta acestor doua abordari este unul dintre factorii determinant ai stilului renascentist.

Inceputurile Renasterii si influenta lui Giotto

Italia ocupa un loc aparte in arta europeana a secolului XIV. Intr-adevar, in momentul in care se impune arta gotica, Toscana devine locul unor incercari complet noi, care anunta Renasterea.

Pictura detine un loc foarte important in arta italiana. Intr-adevar, arta frecelor ramane esentiala in decoratia interioara a edificiilor religioase, deoarce zidurile pot fi strapunse de deschideri foarte mare care sa fie acoperite cu vitralii. In plus, traditia bizantina, foarte prezenta in sec XIII, face sa devina curenta practica picturii pe panouri de lemn.

La sfarsitul secolului XIII, pictori precum Cimbaue la Florenta, sau Duccio la Siena, introduce primele accente naturaliste in rigoarea si frontalitatea picturii bizantine. Dar cel care revolutioneaza pictura este Giotto. Cercetarile lui merg in directia profunzimii spatiului, a redarii volumelor, a interpretarii caracteristicilor personajelor, a compozitiei si a simplificari formelor.

Arta lui inaugureaza pre-Rasterea. Scoala florentina se inscrie in liniaa perceptelor lui Giotto. In privinta scolii din Siena, ea are o foarte mare importanta, dominate fiind de personalitatea pictorului Simone Martini. Stilul acestuia este marcat de spiritual elegant al gotocului, reprezentand corpurile fine si serpuitoare, cu o atentie deosebita acordata blandetii culorilor.

Viata lui Giotto Di Bendone

Avem dreptul sa-l numim una dintre

Luminile Florentei. Boccaccio , 1350

Acest pastor toscan, innovator al picturii italiene din secolul al XIV-lea s-a nascut in jurul anului 1267 pe langa Florenta, in provincial Mugello. Numele acestuia este o imbinare intre numele tataului si al bunicului sau – Bendone si Angiolo – rezultand Giottodi Bendone.

Talentul sau a fost descoperit intamplator de Maestrul Cimabue, pe cand Giotto era cu oile la pascut. Acesta era preocupat de desenarea unei oi pe o piatra, trasand niste linii ferme si precise care l-au impresionat pe maestro, determinandu-l sa-l i ape micul pastror cu el la Florenta, pentru a-i dezvolta talentul. Fiindca nu vazuse nicodata alt loc decat cel natal, Giotto era foarte captivat de capital Toscana impresionanta, care nu contenea sa0l uimeasca, Orasul este intr-o continua dezvoltare, infloritorm cu un comert intens si un remarcabil simt al artei – noi biserici si palate iau nastere, superbe, care incantau privirile copilului uimit.