Monumente Istorice

Constructie cu arhitectura aparte - cupola baroca precedata de un monumental portic cu 8 coloane in stil ionic, pe latura de fund a unui mic parc care-i asigura perspectiva dinspre Calea Victoriei.

Prezinta trasaturi ale arhitecturii neo clasice. De o parte si de alta a porticului se afla doua pavilioane de colt a caror inaltime se mentine la linia frontispiciului ce poarta inscriptia Ateneului Roman. In spatele frontonului triunghiular se contureaza cupola, al carui perete circular este prevazut cu ferestre rotunde avand ca element ornamental exterior cate o lira de metal vopsit in bronz auriu.

Aceasta parte centrala a edificiului are o inaltime de 41 m si cuprinde in interior atat holul - la nivel inferior - cat si sala deconcert situata chiar deasupra holului. A gazduit initial sediul societatii Ateneul Roman infiintata la 28.01 - 09.02 1865 in scopul raspandirii cunostintelor stiintifice si culturale in randul populatiei. Terenul era la sfarsitul secolului 17 si inceputul secolului 18 proprietatea familiei Vacarestilor unde a fost inaltata o biserica,apoi a devenit proprietatea Societatii ecvestre romane, care intentiona sa construiasca un manej. Aceasta este, se pare, explicatia formei rotunde a Ateneului, ridicat pe fundatia manejului.Planurile cladirii au fost executate de Albert Galleron (Franta) ajutat de C. Baicoianu, si a fost inaugurata la 14 - 26.02 1888.

PALATUL CEC

Cu evidente elemente caracteristice academismului francez de la sfarsitul secolului XIX, cladirea CEC a fost construita dupa planurile arhitectului Paul Gottereau intre 1896-1900. Pe acest loc se inaltase mai inainte manastirea Sf. Ioan cel Mare, inzestrata si cu un han. Datand din secolulul al XVI-lea, asezamintele au fost restaurate de C. Brancoveanu in anii 1702-1703 pentru ca, apoi, degradandu-se, sa fie demolate in 1875.

Bine proportionat, edificiul are o fatada simetrica in mijlocul careia se deschide intrarea, scoas in evidenta print-o monumentala arcada inplincentru sustinuta de o parte si de alta de cate doua coloane gemene, in stil compozit.

Cele patru volume de colt, decorate cu frontoane si steme, sunt acopreite de cupoane in stil renascentist. O cupola mult mai mare acopera holul central al edificiului, in care functioneaza diferite ghisee ale edificiului.

Decoratia judicioasa a fetadelor, echilibrul volumelor care il compun fac din acest palat un interesant monument de arhitectura al orasului.

PALATUL MUZEULUI DE ARTA (REGAL)

Cladirea, construita in anii 1812-1815, a fost la inceput casa marelui logofat Dinicu Golescu, casa vanduta statului in 1833 de catre fii acestuia. Incepand din 1834 si pana in 1837, cladirea a fost supusa unor repratii si modificari pentru a servi ca si curte domneasca domnitorului Al.D. Ghica.