Cuprins
- Cap. I SCOPUL LUCRĂRII 4
- Cap. II CONCEPTUL DE TURISM CULTURAL 5
- 2.1 APARIȚIA TURISMULUI CULTURAL 5
- 2.2 PARTICULARITĂȚI ȘI FORME ALE TURISMULUI CULTURAL 9
- 2.3 TURISMUL CULTURAL LA NIVEL MONDIAL 11
- RAPOARTELE DE CULTURĂ MONDIALĂ 11
- 2.4 TURISMUL CULTURAL: PERSPECTIVE GLOBALE ȘI LOCALE 12
- STILURILE TURISMULUI CULTURAL ÎN CURS DE DEZVOLTARE 14
- CULTURA CA O RESURSĂ ȘI FUNCȚIONALITATEA CULTURII 15
- TURISMUL CULTURAL ÎN EUROPA 18
- 2.5 TURISMUL CULTURAL ÎN ROMÂNIA 21
- Cap. III METODOLOGIA REALIZĂRII LUCRĂRII DE LICENȚĂ 28
- Cap. IV PREZENTARE FIZICO-GEOGRAFICĂ A MUNICIPIULUI CONSTANȚA 29
- 4.1 POZIȚIONAREA GEOGRAFICĂ 29
- RELIEFUL 29
- SOLURILE 29
- CLIMA 30
- APELE 30
- 4.2 POTENȚIALUL TURISTIC ÎN MUNICIPIUL CONSTANȚA 30
- RESURSE TURISTICE DE NATURĂ ETNOGRAFICĂ 31
- MONUMENTE ISTORICE DE ARHITECTURĂ 31
- ARHITECTURĂ 34
- MONUMENTE ISTORICE 41
- MUZEE ȘI COLECȚII PUBLICE 42
- INSTITUȚII DE SPECTACOLE ȘI CONCERTE 45
- FESTIVALURI ȘI MANIFESTĂRI 46
- 4.3 IMPACTUL SOCIO-CULTURAL GENERAT DE TURISMUL CULTURAL ÎN CONSTANȚA 47
- IMPACTELE POZITIVE 47
- IMPACTE NEGATIVE 48
- 4.4 IMPACTUL ECONOMIC GENERAT DE TURISMUL CULTURAL ÎN CONSTANȚA 49
- IMPACT POZITIV 49
- IMPACT NEGATIV 51
- Cap. V STUDIUL DE CAZ 53
- 5.1 CHESTIONARE DIN PERSPECTIVA LOCALNICILOR CU PRIVIRE LA POTENȚIALUL TURISTIC CULTURAL DIN ORAȘUL CONSTANȚA (FEMEI-BĂRBAȚI) 53
- 5.2 CHESTIONARE DIN PERSPECTIVA TURIȘTILO CU PRIVIRE LA POTENȚIALUL TURISTIC CULTURAL DIN ORAȘUL CONSTANȚA (FEMEI-BĂRBAȚI) 65
- ANALIZA SWOT 79
- CONCLUZII 81
- BIBLIOGRAFIE 83
Extras din licență
Cap. I SCOPUL LUCRĂRII
Scopul lucrării de licența, intitulată „Turismului cultural în Municipiul Constanța”, are ca scop înțelegerea importanței turismului cultural în optimizarea turismului prin reducerea sezonalității. Este necesară precizarea elementelor care alcătuiesc patrimoniul cultural, înainte de a face trecerea la oportunitățile de valorificare turistică.
Această lucrare, rezumă și explică, transformarea anumitor evenimente de natură culturală atât internațional cât și in cadrul temei de licență cu privire la potențialul turistic al Municipiului Constanța.
Studierea culturală a Municipiului Constanța, presupune analiza tuturor elementelor care formează un ansamblu de cultură. Pleacă de la elemente istorico-geografice, peste care se adaugă și tradițiile, vestimentația, gândirea, arhitectura specifică și schimbarea acesteia, gastronomia tradițională și religia.
Cap. II CONCEPTUL DE TURISM CULTURAL
2.1 APARIȚIA TURISMULUI CULTURAL
Apariția turismului cultural și caracteristicile sale definitorii în sectorul turistic contemporan
Este dificil de definit ce este inclus în practica turismului cultural. Dacă termenul „cultură” este considerat într-un sens mai larg (ca interes pentru obiectele și stilurile de viață ale altor popoare), atunci marea majoritate a turiștilor consumă produse și servicii culturale la un moment dat sau altul (indiferent dacă sunt relativ autentice sau comercializate în mare parte în stilul parcurilor tematice).
Din punct de vedere tradițional, este indicat să limităm analiza turismului cultural la oferta și cererea serviciilor de patrimoniu asociate vizitelor la muzee, monumente, clădiri istorice, situri arheologice, festivaluri de film, teatru, muzică, alte tipuri de festival și parcuri naturale. Cu toate acestea, alături de aceste elemente, turismul cultural include și participarea la orice manifestare a unei tradiții culturale (cum ar fi sărbătorile folclorice și festivalurile locale) târguri care prezintă artă, meșteșuguri, înregistrări de cărți și festivaluri care prezintă cinema, teatru, dans sau operă, precum și o gamă largă de programe regulate de expoziții și spectacole.
Față de o imagine atât de diversă și deosebită, nu este neobișnuit ca turismul cultural să fie confundat cu turismul urban sau limitat doar la turismul de patrimoniu. Aceasta este o întâmplare logică, deoarece o mare parte din produsele și serviciile culturale disponibile sunt de obicei concentrate într-o metropolă mare sau într-un centru istoric al orașului. Furhermore, conform unui sondaj realizat de ATLAS în 1997, într-un eșantion de 8000 de vizitatori în 20 de locații culturale diferite din Europa, peste 50% au afirmat că au vizitat un muzeu în timpul călătoriei lor, 40% au vizitat un monument și 30% au văzut o expoziție. Între timp, admiterea la un spectacol live, de exemplu, a fost redusă la doar 23% dintre cei chestionați (Richards, 1997)
În mod similar, conform majorității cercetătorilor din domeniul turismului cultural, profilul turistului cultural tipic este destul de variat. O mică parte corespunde turistului care alege o destinație cu obiectivul principal de a se bucura de o activitate sau produs cultural în minte și care se identifică ca turist cultural (între 20% și 30% dintre cei chestionați în aceste 20 de locații). Acest profil descrie de obicei un tânăr cu un nivel ridicat de educație, o legătură profesională cu activitățile culturale și o capacitate sporită de interpretare a activității culturale la îndemână în contextul său adecvat, în timp ce restul turiștilor chestionați nu au considerat turismul cultural motivul principal, marea majoritate au recunoscut că au vizitat un muzeu în timpul călătoriilor. În acest caz, profilul corespunde și unui turist bine educat, dar semnificativ mai în vârstă, cu vârsta cuprinsă între 40 și 60 de ani.
Factorii de decizie, consiliile turistice și atracția culturală, managerii din întreaga lume continuă să considere turismul cultural ca un potențial important pentru creșterea turismului. Există o percepție generală că turismul cultural este „bun obiectiv” care atrage vizitatori cu venituri în general mari și dăunează puțin mediului sau culturii locale contribuind în mare măsură la economie și la sprijinirea culturii. Alți comentatori au sugerat însă că turismul cultural poate face mai mult rău decât bine, permițând turistului cultural să pătrundă într-un sensibil cultural mediile ca paznic în avans al turistului de masă.
După cum a observat (John Urry, 1995), barierele dintre cultură și turismul dispar în urma a două procese paralele:
Bibliografie
1. ADAM, Ioan. Constanța pitorească cu împrejurimile ei : Călăuză descriptivă cu ilustrații.
2. Akama J. & Sterry P. (2002) ,“Cultural tourism in Africa: strategies for the new millennium”, Proceedings of the ATLAS Africa International Conference, December (2000).
3. BENONE ZOTTA(1995), Geografia Municipiului Constanța
4. Bernadini, G. (1992) Turismul și turismul cultural în politica CE. În: Provincie Friesland
5. Briedenhann, J. and Wickens, E. (2004), Tourism routes as a tool for the economic development of rural areas - vibrant hope or impossible dream?
6. Bywater, M. (1993) Piața turismului cultural în Europa.
7. Comisia Europeană (1985) Rezoluția miniștrilor responsabili pentru afaceri culturale în ceea ce privește evenimentul anual orașul european al culturii
8. Corijn, E. și Van Praet, S. (1994) Anvers 93 în contextul culturalului european
9. Corina Larisa BUNGHEZ, Vladimir ȘTEFĂNESCU (2017), Turismul cultural
10. Creative New Zealand's Draft Strategic Plan 2004-2007
11. Daniela PLEȘOIANU, Suport de curs, Patrimoniul turistic al României
12. ECTARC (1989) Contribution to the Drafting of a Charter for Cultural Tourism. ECTARC, Llangollen, Wales.
13. European Commission (1998) Culture, the Cultural Industries and Employment. Commission Staff Working Paper.
14. European Commission (2002) Europeans and their holidays. EC, Brussels
15. Faché, W. 1994 Sărbători de pauză scurtă. În: Seaton, V., Jenkins, CL, Wood, RC, Dieke, PUC, Bennett, MM, MacLellan, LR și Smith, R.
16. Gratton, C. (1990) Consumatorul comportamentului în turism: o abordare psiho-economică. Hârtie prezentat la Conferința de cercetare turistică în anii 1990
17. Haan, J. de (1997) Het Gedeelde Erfgoed. SCP, Rijswijk.
18. Howie, F. (2000) Establishing the common groud, in Richards, G and Hall, D.
19. ICOMOS (1999) Carta turismului cultural , Paris: ICOMOS
20. Keating, M. (2001), Rethinking the Region: Culture, Institutions and Economic Development in Catalonia and Galicia
21. Lau, ALS & McKercher, B. (2004), Exploration versus Acquisition: A Comparison of First-Time and Repeat Visitors, Journal of Travel Research
22. Marian-Florin BUSUIOC (2008), Strategii de dezvoltare și promovare a turismului cultural în România
23. McIntosh, R.W. and Goeldner, C. (1994) Tourism: Principles, Practices, Philosophies. Wiley and Sons.
24. McKercher, B. and Du Cros, H. (2002) Cultural Tourism: the partnership between tourism and cultural heritage management. Haworth Press, New York.
25. Middleton, V. (1989) Implicații de marketing pentru atracții. Managementul turismului
26. Moldoveanu, M.; Ioan-Franc, V. (1997). Marketing și cultură. București: Editura Expert
27. Monica Elena OGÂRLACI (2012), Dezvoltarea Durabilă a Turismului în Centrele Urbane
28. Monica, V., Florin Răzvan, O., Ionica, O. (2015), Studiul privind dezvoltarea turismului și reabilitarea și promovarea patrimoniului cultural la nivelul Polului de Creștere în Constanța
29. Munsters, W. (1996) Cultural Tourism in Belgium. In Richards, G. (ed) ) Cultural Tourism in Europe. CABI, Wallingford.
30. Nijman, J. (1999), Cultural globalization and the identity of place: the reconstruction of Amsterdam.
31. Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) 1998-2000
32. Organizației Mondiale a Turismului (1993) privind statisticile turismului.
33. Richards, G (2000) „The European Cultural Capital Event: Strategic Weapon in the Cultural Arms Race”
34. Richards, G. (1996) Cultural Tourism in Europe. CABI, Wallingford.
35. Richards, G. (1999), The European Association for Tourism and Leisure Education (ATLAS): Munich Conference on Customer Service and Service Quality in Tourism and Leisure
36. Richards, G. (2001) Cultural Attractions and European Tourism. CAB International, Wallingford.
37. Richards, G. (2003) , What is cultural tourism?
38. Richards, G. (2011), Creativity and tourism: The State of the Art
39. Richards. G (1997), ATLAS: A European network for tourism education and research
40. Rodica MINICIU, Le tourisme culturel en Europe, CEE, Bruxelles, 1994
41. Rojek, C. (1993) Moduri de evadare: transformări moderne în timpul liber și în călătorii
42. Ruth, T. A (2003), Handbook of Cultural Economics
43. Strategia Integrală de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2017-2023
44. TIA (2003), TIA travel outlook-Focusing US travel and tourism in the context of war.
45. Urry, J. (1995), Consuming Places. Routledge, London.
46. Ann, R., John D. Smith, Fiona Borien (2010), Travel and Tourism
Preview document
Conținut arhivă zip
- Turismul cultural in orasul Constanta.docx