Evoluția ideii de unire în istoria românilor

În urmă cu o sută de ani, Regele Ferdinand I și Ion I. C. Brătianu, lua una dintre cele mai riscante decizii din istoria României. Cei doi lideri au hotărât intrarea regatului în Primul Război Mondial. La capătul drumului care începea în urmă cu un secol putea să fie ori reîntregirea țării, ori dispariția ei ca stat independent. Istoria a demonstrat că Regele Ferdinand I și Ion I. C. Brătianu au luat decizia corectă. Principalul scop al participării României la acest război a fost eliberarea provinciilor istorice românești: Ardealul, Crișana, Maramureșul, Banatul și Bucovina de sub stăpânirea monarhiei austro-ungare și unirea lor cu patria-mamă.

De-a lungul timpului dorința de unire și independență a românilor a fost ca un fulger care a străpuns veacurile. Românii nu au uitat niciodată de obârșia lor, drept pentru care s-au luptat pentru unitatea, demnitatea, libertatea si independența națională.

"Unirea tuturor românilor într-un singur stat este cea mai firească pretenție a civilizației." Vasile Goldiș

Originea comună și identitatea de limbă a românilor de pretutindeni au fost înregistrate de timpuriu de cronicari, pe baza unor izvoare străvechi (latine, bizantine, italiene, ungurești, grecești, poloneze, etc.), de reprezentanții Școlii Ardelene, de generația pașoptistă, de generațiile progresiste. În secolul al XVI-lea, Nicolaus Olahus în lucrarea Hungaria, din 1536 scria că ”Moldovenii au aceeași limbă, rit, religie ca muntenii: pe alocuri se deosebesc parțial în port ( ). Graiul lor și al celorlalți valahi a fost cândva latin, ca al unora ce se află într-o colonie a romanilor”;

Johannes Honterus, înscrie în harta sa în 1542, numele Dacia pentru întreg teritoriul locuit de români.

Unirea realizatĂ de Mihai Viteazul

În istoria poporului român, un simbol al luptelor pentru libertate și unire îl reprezintă Mihai Viteazul, care, la sfârșitul secolului al XVI-lea, a izbutit să adune sub un singur sceptru nu numai Țara Românească și Moldova, ci și Ardealul.

Realizarea lui Mihai, datorită condițiilor vitrege ale timpului, nu s-a putut menține, dar ideea întruchipată de spada sa a trecut ca un depozit sacru din generație în generație, însuflețind, sub forma ”regatului Daciei”, inimile tuturor românilor.

Unirea realizată de Mihai Viteazul este cunoscută sub denumirea de Planul Dacic.