Reclame în presa românească la 1800

CAPITOLUL I

Presă, reviste literare, scriitori

Etimologic, cuvântul presă reprezintă totalitatea publicațiilor cotidiene și periodice (ziare, reviste etc.) folosite ca mijloace de informare, de educare a publicului. Cuvântul informaţie este deseori folosit pentru a denumi ştirea, adică relatarea succintă, lapidară a evenimentelor, a faptelor de actualitate.

Ştirea este genul de presă cel mai scurt, având între 5-7, maxim 10 rânduri, care redă la modul sobru un eveniment supus celor 5 întrebări : cine ? ce ? când ? cum ? cui ? unde ? Ştirea este o relatare a unui eveniment semnificativ a cărui cunoaştere este necesară în derularea ei zilnică. Relatează despre tot ceea ce se întâmplă, comprimă toate activităţile curente care au înţeles general.

Pentru ca ştirea să fie difuzată trece printr-un proces de luare a deciziilor urmărind modul de abordare, de tratare a informaţiei şi forma în care urmează să fie “ambalată”

Acest din urmă obiectiv se realizează prin selecţia evenimentelor tratate, cât şi prin faptul că ştirea este , de multe ori, un "semnal", care va fi continuat, extins, aprofundat prin alte genuri ziaristice.

Termenul de informaţie are însă un înţeles mai larg decât cel de ştire. Informaţia este un termen cu accepţii şi utilizări diferite, în domenii diferite: în informatică, în cibernetică, în economie, în matematică, în sociologie, în administraţie, în armată, în meteorologie sau în învăţământ.

Informarea era necesară pentru a afla întâmplările din celelalte ţări şi a fost simţită de primii români care au mers la studii în Polonia. Primii români care au mers la studii au fost Miron şi Nicolae Costin care au trăit în acest mediu polonez cunoscând o formă primitivă a ziarelor.

Dacă în celelalte ţări au existat o formă primitivă a ziarelor în România nu există un ziar politic datorită condiţiilor de instabilitate politică în Moldova şi Valahia atunci când durata domniei nu era în funcţie de calităţile domnului, ci în funcţie de voinţa Porţii.

În acea vreme, s-a intensificat procesul de destrămare a feudalismului unde se dezvoltă

capitalismul, burghezia, afirmarea ideilor iluminismului iar în plan cultural, lupta pentru conştiinţa naţională prin dezvoltarea învăţământului, ştiinţei, literaturii şi artei.

Toate acestea puneau la ordinea zilei necesitatea existenţei unei prese care să promoveze interesele burgheziei şi să înlăture orânduirea feudală.

Apariţia ziarului Curierul Românesc a produs mare bucurie şi în cercul românilor aflaţi la Paris: fraţii Lens, Băleanu, Constantin Filipescu şi basarabeanul Ştefan Margela, care au publicat în 1827 la Chişinău , prima gramatică moldovenească.

În urma Păcii de la Adrianopol din 1829 Ţările Române se găseau sub regimul Regulamentelor Organice impus de armata rusească. Visul lui I. H. Rădulescu nu se putea împlini sub ocupaţie rusească, de aceea curierul românescu nu publica decât informaţii administrative, foarte puţine comerciale şi deloc politice.

Scopul propriilor interese autoriză primul ziar românesc tipărit la Bucureşti în 1829 la 8 aprilie sub titlul de Curierul Românesc redactat de I. H. Rădulescu

Datorită mijloacelor de comunicaţie primitivă apariţia ziarului moldovenesc a încetat pentru o vreme. Gh. Asachi un om mare de cultură înzestrat cu o excepţională puetre de muncă redactează un apel la 17 aprilie 1829 pentru înscrierea abonaţilor la foaia pe care o intitulase Gazeta românească de Iaşi. Ziarul care anunţat sub titlul de Gazeta românească de Iaşi, a apărut cu numele de Albina.

Tipărirea ziarului Gazeta românească de Iaşi, apărută cu numele de Albina se va realiza dacă va îndeplini următoarele condiţii:

1. Începând de la 15 mai viitorii Albina românească se va tipări de două ori pe săptămână.

2. Mărimea şi forma gazetei va fi pe săptămână de o coală şi jumătate în patru.

3. Ea va cuprinde politiceşti şi interesante novitale din toate ţările lumii, buletine, de la teatrul războiului, culegeri istorice, literare, morale şi filologie.

4. Preţul acestei gazete pentru Moldova va fi de 4 galbeni pe un an.

Tot în acest an, pe 15 mai apare la Iaşi ziarul Albina Românească editată de Gh. Asachi

Cele două ziare menţionate mai sus apăreau de două ori pe săptămână şi cuprindeau probleme din toate domeniile. Un alt ziar românesc a fost Gazeta de Transilvania care apare la 12 martie 1838 la Braşov editată de G. Bariţiu