Reforma agrară din 1921

Referat
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 11 în total
Cuvinte : 4046
Mărime: 20.51KB (arhivat)
Publicat de: Claudiu Cornea
Puncte necesare: 6

Extras din referat

INTRODUCERE

La inceputul sec. al XX-lea problema agrară constituia una din chestiunile fundamentale evoluției României. Prin modul ei de rezolvare depindea atât progresul economic al țării cât și îmbunătățirea soartei țăranilor. Lupta pentru pămant a constituit mereu principalul motiv al rebeliunilor si răscoalelor. Tot din această problemă ia naștere revoluția lui Horia si cea a lui Avram Iancu, toți luptându-se pentru pământ.

In 1921 împărțirea pământului prin reforma agrară a fost un moment important în istoria noastră care era sa schimbe viața într-un mod pozitiv pentru mii de țărani. In mintea țăranului român pământul este egal cu țara, conform zicăturii "Cine nu are pamant nu are țară ! ".

Reforma agrară a produs o schimbare profundă in structura proprietății rurale. A produs totodată o modificare în metodele de cultură ale pământului. Ea a modificat relația de muncă de la sate și in standardul de viață al țăranului.

Moșierii au considerat că exproprierea era ca o confiscare a pămanturilor lor spre deosebire de marea majoritate a autorilor care au apreciat reforma agrară ca o necesitate socială. Reforma agrară a constituit o tentativă de a rupe pe țăran prin împroprietărire de subordonarea față de moșier.

Reforma agrară

Reforma agrară a fost menită să rezolve problema social-economică a României interbelice creată de război si totodată să stea la baza dominației regimului burghezo-mosieresc. A fost scrisă în programul liberalilor inca de la venirea la putere, această inițiativă fiind continuată de Parlamentul refugiat la Iași in 1916.

Prin reforma agrară din 1921 au fost împroprietăriți un mare numar de țărani, astfel s-a restructurat regimul proprietății agrare. Considerabil s-au restrâns mari proprietăți reducând ramășițele feudale. De fapt au fost repartizate proprietățile intre proprietarii si producătorii direcți.

Problematizare

Efectuarea reformei agrare a fost determinată de mai multe cauze.

"De ce a fost nesesară această reformă agrară?"

Această reformă în România a fost necesară în primul rând pentru ajutarea dezvoltării rapide a pieței interne după război.

"Ce urmărea reforma?"

Reforma înlesnea procesul de refacere economică a agriculturii României, ajutând astfel în refacere si pe celelalte ramuri economice. Fară această reforma țăranii n-ar fi putut să facă față dacă n-ar fi fost împroprietăriți.

"Ce se asigură prin intermediul acestei reforme?"

Prin redistribuirea marilor moșii reforma agrară asigura o dezvoltare mai rapidă a forțelor de producție si a pieței interne. Dând pământ țăranilor reforma a ajutat și la consolidarea statului național unificat recent creat .

" Ce consolida reforma si de ce a fost ea determinată?"

Totodată reforma contribuia la consolidarea pozițiilor economice și politice ale burgheziei în cadrul coaliției sale de clasă cu moșierimea. În concluzie reforma agrară a fost determinată si de teama claselor dominante de o eventuală rascoală țăranească la fel cu cea din 1907.

" Ce a determinat declanșarea reformei agrare si care au fost urmările în agricultură,în industrie și în general în economia țării?"

Ca aspect negativ putem spune că și primul război mondial a dus la declanșarea reformei agrare din 1921, economia României suferind o scădere semnificativă.

Activitățile economiei erau in stare de ruină si dezorganizare. In agricultură, de exemplu, stocul de cereale era epuizat la încheierea Primului Război Mondial, iar septelul scazuse la 50% din nivelul antebelic.

REFORMA AGRARĂ SI LOTURILE DEMONSTRATIVE

Reforma agrară din 1921 a determinat însemnate modificari în structura proprietații

funciare rurale din România. Ca rezultat al traducerii ei în fapt, s-a expropriat, până în anul 1938,

de la 18 262 mari proprietari, o suprafață de 5 804 838 ha arabile, fînețe, pășuni, păduri, vii și

terenuri necultivabile. Din această înrindere, 3 860 353 ha au fost distribuite la împroprietărirea

individuală a 1 393 353 țărani, restul întinderii expropriate fiind destinată pentru pașuni si păduri

comunale, vetre de sat, rezerve de interes de stat sau obștesc. În urma aplicării lucrărilor de

expropriere și de împroprietărire, ponderea întinderii cultivabile stapânita de micii proprietari,

având pâna la 10 ha, a crescut de la 43,9 % la 73,7 % din totalul acestei categorii de pamânt, în

timp ce suprafața cultivabilă a marii proprietăți de peste 100 ha s-a redus, procentural, de la 40,23% la 10,5 %.

Modificările produse în structura proprietății funciare rurale din România nu se puteau solda cu rezultate pozitive pentru agricultura țării și pentru țărani atâta vreme cât ele nu erau însoțite de o politică agricola corespunzătoare noii situații a proprietății de după reformă.

Bibliografie

1) I. VASILIU, Agricultura, în Aspecte ale economiei românesti, Consiliul Superior Economic, 1939.

2) C. BRATIANU, Agricultura în România de eri si în România de mâine, Bucuresti, 1919.

3) G. IONESCU-SISESTI, Agricultura în epoca contemporana, Bucuresti, 1928, “Argus”,

4) ANIC, fond Reforma agrara din 1921, jud. Teleorman, dosarele 34, f. 136-137; 40, f. 2, 7-8 si 25.

5) Ion TURCANU, Relatii agrare din Basarabia în anii 1918 - 1940, Chișinău, 1991

6) https://ro.wikipedia.org

Preview document

Reforma agrară din 1921 - Pagina 1
Reforma agrară din 1921 - Pagina 2
Reforma agrară din 1921 - Pagina 3
Reforma agrară din 1921 - Pagina 4
Reforma agrară din 1921 - Pagina 5
Reforma agrară din 1921 - Pagina 6
Reforma agrară din 1921 - Pagina 7
Reforma agrară din 1921 - Pagina 8
Reforma agrară din 1921 - Pagina 9
Reforma agrară din 1921 - Pagina 10
Reforma agrară din 1921 - Pagina 11

Conținut arhivă zip

  • Reforma agrara din 1921.doc

Alții au mai descărcat și

Cultura Gumelnița în Centrul și Sudul Dobrogei

Complexul cultural Kodjadermen-Gumelnita-Karanovo VI s-a format la nivelul eneoliticului dezvoltat, dupa o perioada de ample transformari materiale...

România în perioada revoluției industriale

Privind de-a lungul timpului societatea umana, putem descoperi ca existe anumite praguri de dezvoltare, fiecare dintre acestea ducand societatea pe...

România în Anii 1944-1948

ROMANIA IN ANII 1944-1948 Sporeste influenta sovietica, prin manevre diplomatice (Conferinta de la Yalta – feb. 1944, Conferinta de la Postdam –...

Primul război mondial

Cauzele si începutul razboiului. La finele sec. al XIX-lea principalele tari capitaliste trec la o etapa superioara de dezvoltare - capitalismul...

Te-ar putea interesa și

Economia României în Perioada Interbelica

INTRODUCERE Prezenta lucrare urmărește dezvoltarea economiei românești de la încheierea primului război mondial și pînă la marea criză economică...

Criza economică din anii 1929-1933 în România - infuența crizei mondiale și situația economico-socială a țării noastre

INTRODUCERE Perioada interbelica reprezinta pentru România o „epoca“ de mari prefaceri politice, economice si sociale, dar si de dezvoltare...

Reforma agrară din 1921

Definiție Reforma agrară reprezintă modalitatatea prin care clasa politică a încercat să echilibreze situația teritorială a țării după Marea...

Politica Economică a Statului Român în Domeniul Agriculturii

1.EvoluŢia agriculturii în perioada 1859-1914 Problema agrară şi agricultura au constituit factorul cheie al evoluţiei societăţii şi economiei...

Consecințe ale războiului asupra economiei

Introducere Primul Război Mondial a creat premisele dezvoltării unei perioade considerate de mulţi istorici drept cea mai înfloritoare (sau cel...

Economia României în perioada interbelică și chestiunea capitalurilor străine

Introducere Uneori credem cǎ timpul istoriei rǎstoarnǎ trecutul peste noi în timp ce preocupǎrile de ieri își întorc fața cǎtre o nouǎ generație...

Reforma Agrară din 1921

Capitolul 1 Contextul general al promovării reformei agrare din 1921 Odată cu sfârşitul primului război mondial şi crearea României Mari, a...

Politica economică a statului român în domeniul agriculturii (1859-1947)

Politica economică a statului român în domeniul agriculturii 1. Evoluţia agriculturii în perioada 1859 – 1914 În perioada 1859 – 1914, în...

Ai nevoie de altceva?