Despre Mesopotamia

Mesopotamia Antică

Hartă a Mesopotamiei antice

În Mesopotamia au existat unele dintre cele mai importante civilizaţii din lumea antică, precum sumerienii, akkadienii, babilonienii, şi asirienii. Aici au existat şi unele culturi preistorice majore, precum Ubaid şi Jemdet Nasr, precum şi oraşul Jarmo. Printre cei mai importanţi conducători mesopotamieni se numără Ur-Nammu (regele Ur-ului), Sargon (a pus bazele regatului Akkadian) Hammurabi(a pus bazele regatului Babylonian)şi Tiglath-Pileser I (a pus bazele regatului Assyrian).

Între mileniul 4 î.Hr. şi secolul 6 î.Hr. se poate vorbi de Mesopotamia antica. Această lungă perioadă poate fi divizată astfel:

-perioada Uruk (urmează perioadei preistorice Ubraid): aprox. sec. 41-32 î.Hr.

-oraşele-stat sumeriene: aprx. sec. 31-24 î.Hr.

-imperiul Akkadian: sec. 24-23

-invazia guţilor: sec. 22 î.Hr.

-cea de-a treia dinastie Ur: sec. 22 - 20 î.Hr.

-intemeierea regatului asirian: sec 20-18 Î. Hr.

-prima dinastie babiloniana: sec. 18-17 î. Hr.

-Asiria sub dominaţia imperiului Mitanian: sec. 16-12 î.Hr.

-era întunecată: sec. 12-10 î.Hr.

-imperiul Neo-Asirian: sec. 10-7 î.Hr.

-imperiul Neo-Babilonian: sec. 7-6 i.Hr.

Limba şi scrierea

Prima limbă scrisă din Mesopotamia a fost limba sumeriană, o limbă izolată. Mai apoi, o limbă semitică, limba akkadiană, a devenit limba dominantă, deşi sumeriana a fost păstrată în scopuri administrative, religioase, literare şi ştiinţifice. Diferite varietăţi de akkadiană au fost folosite până la sfârşitul perioadei neobabiloniene. Apoi, limba aramaică, deja mult vorbită în Mesopotamia, a devenit limba oficială a Imperiului Persan. Limba akkadiană a fost apoi foarte puţin folosită, ca şi sumeriana, doar în temple, pentru câteva secole.

Scrierea cuneiforma pe tablite de lut

Dezvoltarea scrisului

Mesopotamia a fost unul dintre primele, dacă nu chiar primul, loc din lume unde a apărut scrisul. Prima formă de scris a fost reprezentată de pictograme, imagini ce reprezentau obiecte sau idei. La sfârşitul mileniului IV î. Hr., acest sistem a fost simplificat şi abstractizat, evoluând în scrierea cuneiformă, un sistem pe bază de silabe. Această formă de scriere s-a răspândit apoi în mare parte din Orientul Apropiat. Akkadienii, elamiţii, hittiţii şi asirienii au folosit acest sistem. Textele erau scrise pe tăbliţe de lut, cu un beţişor, creând astfel formele caracteristice ale scrierii cuneiforme.

Bibliotecile şi muzeele regale

Una dintre cele mai marei colecţii de tablete cuneiforme provine din arhivele lui Asurbanipal, regele Asiriei. În jurul anului 650 î. Hr., el a luat hotărârea să în fiinţeze o bibliotecă la Ninive. Întrucât toate templele din Babilonia aveau biblioteci, el şi-a trimis scribii să adune tablete de la aceştia. Dacă un templu refuza să cedeze o tabletă, trebuiau făcute copii. În scurt timp, biblioteca regală din Ninive a devenit cea mai mare din Asiria. Majoritatea informaţiilor despre Mesopotamia antică provin din această bibliotecă.