Intervenția Rusiei în Cehoslovacia

SITUAŢIA CEHOSLOVACIEI ÎNAINTE DE INVAZIE

În 1960 Cehoslovacia era un stat stalinist ortodox. O nouă constituţie de tip stalinist este aprobată in 1960 . Sistemul şcolar continua să copie sistemul stalinist iar literatura şi istoria erau scrise conform liniei partidului . În ciuda faptului că Cehoslovacia avea un standard ridicat de trai, apar două probleme majore : a) stagnarea economiei şi b) problema slovenă .

a) După cum ştim modelul economic stalinist se baza pe centralizare rigidă, producţii imposibil de atins , lipsa corelării între preţ şi costurile de producţie , birocratizare excesivă , principiul ca fiecare om să aibă un loc de muncă, iar concedieriile se făceau doar din motive politice . Toate acestea au dus la stagnarea economică . Această problemă mai era amplificată şi de faptul că echipamentul industrial data din perioada interbelică iar altele chiar din 1914. Cu toate că în 1965 a fost adoptat un nou model economic de către Comitetul Central al Partidului acesta a fost implementat foarte puţin datorită stării economiei . De aceea economiştii cehi au cerut partidului libertatea de a vorbi pentru a discuta liber despre problemele economiei si reformei fără teama de represalii . Liderul acestui curent a fost economistul Ota Sik .

b) Slovacii şi-au pierdut ultima fărâmă de autonomie datorită repercursiunilor care a urmat cenzurii comuniste din Februarie 1948 . Comuniştii au desfinţat Partidul Democrat Slovac , care în 1945 absorbise Partidul Catolic al Poporului , şi câştigase cu majoritate de voturi alegerile ce urmaseră . În final Partidul Comunist Slovac s-a unit cu cel Cehoslovac în 1948 .

În ciuda repercursiunilor regimului din ţară , contactele culturale şi educaţionale cu Vestul , în special cu Vestul Europei , au luat amploare începănd cu 1956 . Este greu de spus ce influenţă aveau astfel de contacte asupra gândirii cehe . Deja pe la începutul anilor 60 au început să apară articole în jurnalele şcolare despre istorie şi filozofie , care menţionau contrastele dintre Cehoslovacia democrată şi Cehoslovacia contemporană . Frământările intelectuale au răbufnit la Congresul Uniunii Scriitorilor Cehoslovaci din Iunie 1967 . Scriitorul Ludvik Vaculik a îndraznit să condamne apatia dominării şi a fricii . El a zis : ” Nu cred că mai există nici un cetăţean liber în Cehoslovacia” . Pentru această stare el a dat vina pe liderul partidului şi conducătorul ţarii Antonin Novotny . Alt scriitor care a îndrăznit să critice regimul a fost Milan Kundera . Ambii scriitori erau susţinuţi de membrul Comitetului Central de Partid , Jan Prochazka , care rechema epoca democratică de dinainte de război .

În Octombrie 1967 Comitetul Central al Partidului Cehoslovac a cerut pe faţă reformă economică şi , într-o mişcare împotriva lui Novotny , au cerut separarea statului şi a partidului ( pănă atunci Novotny era şi conducătorul statului şi prim secretar de partid ) . În acel moment candidatul pentru postul de prim secretar era Alexander Dubcek . În această situaţie Novotny apelează la liderul sovietic Leonid Brezhnev , dar acesta , în timpul vizitei sale la Praga din Decembrie 1967 , nu intervine cu nimic . Brezhnev vorbeşte cu caţiva membrii ai partidului , inclusiv Dubcek , care îi spune că Novotny trebuie să demisioneze deoarece e nevoie de o schimbare . Se crede că Brezhnev a crezut că Dubcek va fi un nou Kadar , de exemplu , care va reforma economia dar va permite libertăţi politice limitate . Astfel că în Ianuarie 1968 Dubcek este ales ca prim secretar al partidului în locul lui Novotny .

Ca un miracol , oamenii au început să vorbească liber şi fără frică atât de reforma economică şi politică cât şi despre greşelile făcute în trecut , iar în Martie 1968 dispare cenzura din media . Cum s-a întâmplat ?

Ştim că Dubcek şi susţinătorii lui doreau să existe exprimare liberă faţă de evenimentele trecute şi despre reformă . De asemenea ştim că susţinătorii lui Novotny vizitau fabricile şi spuneau muncitorilor că reforma economică presupunea ca uni dintre ei sa fie daţi afară din fabrici . De asemenea a avut loc şi un complot militar pentru îndepărtarea lui Dubcek dar fară succes . În Februarie 1968 generalul Jan Sejna se refugiază în Vest . Cu toate că nu se ştie dacă a complotat sau nu împotriva lui Dubcek , datorită relaţiei strânse dintre el şi Novotny apare ca prim suspect în tentativa de îndepărtare a lui Dubcek . Speculaţiile pe această temă l-au determinat pe Dubcek să nu mai cenzureze presa . Acum când se putea vorbi liber , populaţia a început să se angajeze în discuţii politice care au intrat şi în emisiunile televizate . Multe greşeli şi cruzimi din trecut ale partidului au fost scoase la iveală . Aceste destăinuiri reprezentau arma cu care Dubcek ataca pe cei care se opuneau reformei .