Dimensiunile culturale ale Republicii Moldova

Profilul național cultural al societății în Republica Moldova conform modelului Hofstede

Dimensiunea culturală Caracteristicile culturale naționale în RM

1 RM este o țară cu distanța mare față de putere - ierarhia este o inegalitate naturală;

- majoritatea persoanelor din RM depind de alții;

- superiorii sunt practic inaccesibili;

- demonstrarea puterii stă la baza societății;

- deținătorii puterii trebuie să pară cât mai influenți;

- exista un conflict latent între cei care dețin puterea și cealaltă masă a populației.

2 Cultura

colectivistă

prevalează în RM - se trăiește pentru a face ca colectivitatea să supraviețuiască;

- se folosește termenului "noi";

- identitatea depinde de apartenență la un grup social;

- forța vine din apartenența la un grup social;

- grupul influențează viață privată;

- obligațiile și securitatea provin de la grupul social.

3 Societatea RM are trăsături feminine - calitatea vieții este lucrul cel important;

- se muncește pentru a trai;

- omul și mediul sunt importante;

- se apreciază solidaritatea;

- idealul este de face un bine;

- rolurile atribuite bărbaților și femeilor se suprapun;

- se compătimește împreună cu cei neajutorați.

4 RM demonstrează un nivel avansat de evitare a incertitudinii (se observă un control

exagerat al incertitudinii) - îngrijorare pentru viitor;

- schimbările creează probleme;

- mari diferențe între generații;

- nu se tolerează ambiguitatea în perceperea altora;

- nu se fac concesii adversarilor;

- se preferă instrucțiunile clare, precise;

- se considera că indivizii nu sunt capabili de a avea inițiative.

Astfel, în Republica Moldova se observă o distanță ierarhică mare, unde autoritatea este concentrată în structuri de luare a deciziilor centralizate, există ierarhii organizaționale stricte, fluxul de informații este constrâns de aceste ierarhii și există o lipsă de informare în cadrul comunicațiilor ierarhice orizontale.

Pe de o parte, distanța mare față de putere oferă stabilitate comunități, întrucât fiecare membru al societății își cunoaște poziția și sarcinile. Cu toate acestea, nivelul mare al acestui indice descurajează pe unii dintre cei mai abili oameni să contribuie pe deplin la organizațiile lor, deoarece ideile lor potențial utile nu ar putea fi difuzate niciodată. Totodată, în culturile unde indicele distanței față de putere este ridicat, așa cum este în Republica Moldova, procesele de planificare și cele decizionale se produc la nivelul de vârf. Astfel, are loc impunerea directivelor de la cei aflați la vârful structurii organizatorice către cei de jos.

Distanța mare față de putere determină conformism social puternic, ce presupune supunerea față de cel cu statut superior din cadrul societății: cetățean simplu versus celebritate, om sărac versus om bogat, la fel, în cadrul familiei: părinte versus copil, frate mai mare versus frate mai mic și în cadrul organizațiilor: manager versus subaltern.

Distanța mare față de putere stabilește focalizarea fenomenelor sociale pe statutul persoanei, determinat de puterea asociată acesteia. Mai mult, cei aflați la putere, în vârful ierarhiei, sunt respectați, cei aflați în poziții inferioare așteaptă ca superiorii să-și asume responsabilitatea luării deciziilor. În așa mod, are loc impunerea directivelor de la cei aflați la vârful structurii organizatorice. După cum am menționat anterior, evitarea incertitudinii reprezintă nivelul de acceptare a incertitudinii și ambiguității în cadrul unei societăți. Republica Moldova este o țară cu un scor extrem de ridicat de evitare a incertitudinii, fapt ce demonstrează toleranță scăzută față de incertitudine și ambiguitate. Ca urmare, avem o societate orientată către reguli și legi, reglementări și controale bine definite. Toleranța față de varietate și experimentare este scăzută sau, în genere, nu există. Schimbarea este cu greu acceptată. Asumarea riscurilor, care este, de obicei, asociată cu activitatea antreprenorială, se identifică cu un scor mic al evitării incertitudinii. Astfel, înclinația spre activitatea de antreprenor în Republica Moldova este scăzută, iar oamenii nu sunt dispuși să își asume riscuri. Totodată, relatăm că indicele colectivismului este ridicat, în Republica

Moldova, ceea ce presupune implicarea tuturor membrilor societății.

Societatea din Republica Moldova are tendința de a cultiva valori specifice, ca: respectul de sine, prietenia și sentimentul de realizare în cadrul grupului (colectivism vertical), lucrul pentru bunăstarea celor mai apropiate colectivități. Drept consecință, cultura pune accentul pe menținerea armoniei, cel puțin formale, în cadrul relațiilor intra și inter-grupuri din societate.