Liderii - neguțători ai speranței

Organizațiile sunt ca automobilele. Nu merg singure decât la vale. Ca să funcționeze, au nevoie de oameni. Și nu de orice fel de oameni, ci de oamenii potriviți. De eficacitatea angajaților – mai ales a celor aflați în posturi de lideri – depinde cât de bine funcționează “mașinăria” organizației.

Unii oameni sunt atat de buni in munca pe care o fac, incat liderul nu prea are cum sa-i faca mai buni. Altii sunt atat de slabi, incat aproape nimic nu le poate spori eficacitatea. Majoritatea oamenilor se situeaza totusi undeva intre aceste doua extreme. Ei isi indeplinesc sarcinile multumitor si se lasa purtati de val , asteptand de la lider sa stabileasca traseul , viteza si durata valului respectiv. Ei au nevoie de indrumari, de sugestii despre locul unde trebuie sa ajunga si despre calea pana acolo. Studiile de etologie arata ca orice populatie are realmente nevoie sa fie condusa de un lider.

Leadership inseamna a face lucrurile si a rezolva problemele prin oameni- a atinge obiective sau a indeplini sarcini de munca cu ajutorul unei echipe sau al unui grup. Leadership-ul mai poate fi definit ca un proces de mobilizare, incurajare si antrenare a indivizilor, astfel incat acestia sa contribuie cu ce este mai bun in realizarea obiectivelor dorite. Indivizii care sunt capabili sa indeplineasca cele 3 cerinte sunt lideri.

Nu exista echivalenta intre lider si manager. Ideal ar fi ca toti managerii sa fie lideri buni, dar acest lucru nu este si obligatoriu. In fapt managerul isi exercita influenta asupra echipei pe care o conduce si pe care o determina sa actioneze intr-un anumit mod pentru realizarea obiectivelor propuse. Mai ales in afaceri, succesul depinde, in mare masura, de abilitatea liderului de a transmite echipei viziunea, entuziasmul si sensul intentiiler sale. Se considera ca un leadership de calitate este esential, dar nu suficient pentru un management reusit.

In lucrarea “A Theory of Leadership Effectiveness” (F.E.Fiedler) referindu-se la un nou model de leadership, arata ca liderul are rolul de a intretine o atmosfera care sa permita grupului realizarea muncii intr-un climat de creativitate. Preocuparea liderului intr-un grup mic este, este in primul rand centrata pe relatiile interumane si valorificarea unor bune relatii pentru atingerea obiectivelor comune. Intr-o organizatie mare, unde exista o puternica ierarhizare, accentual cade pe indeplinirea sarcinilor, interrelatiile umane coborand ca importanta spre baza piramidei, la nivelul grupurilor de lucru, unde prezenta liderului devine importanta pentru mentinerea coeziunii si a motivatiei in indeplinirea sarcinilor.

Pentru a realiza o activitate cu ajutorul grupului, liderul are de atins 3 obiective :

• Sa obtina angajarea si cooperarea intregii echipe de munca ;

• Sa motiveze grupul in vederea atingerii obiectivelor organizatiei ;

• Sa foloseasca in cel mai efficient mod aptitudinile, talentele si energiile echipei.

Modelul trasaturilor de caracter

Modelul, bazat in principal pe studierea trasaturilor de personalitate si fizice ale unor lideri de success, dar si ale unora care au esuat, pornea de la ipoteza ca un lider este dotat cu anumite calitati psihice si chiar fizice care il pot favoriza in ocuparea unui post de conduicere. Totusi, dupa stabilirea unei liste de aproximativ 100 de trasaturi de personalitate ale unor lideri de success, s-a ajuns la concluzia ca nici una dintre ele nu este determinanta pentru pentru a realize un profil al liderului, multe inscriindu-se in seria stereotipurilor. Astfel, desi un reprezentant din comert care are success este bine sa fie extrovertit, optimist, entuziast si dominator, aceste trasaturi nu sunt obligatorii, fiind mai curand o imagine-tip abstracta. S-a dovedit ca lideri cu structura de personalitate total diferita pot reusi intr0o situatie identical sa aiba acelasi success.