Modelarea macroeconomică în contextul raportului plan-piață

Într-o definire lapidară şi unanim acceptată, modelarea nu este altceva decât un proces de cunoaştere mijlocită a realităţii cu ajutorul unor modele; iar modelul este o reprezentare simplificată (materială sau simbolică) a realităţii fără însă să denatureze caracteristicile esenţiale ale fenomenului sau procesului studiat.

Modelarea economico-matematică reprezintă o metodă de cercetare, cunoaştere şi analiză a fenomenelor şi proceselor complexe din economie, judecate în mod abstract, apelându-se la formalizarea logică şi matematică. Constituite din punct de vedere tehnic dintr-un ansamblu de ecuaţii ce leagă variabilele endogene de variabilele predeterminate, modelele macroeconomice sunt influenţate în mod concret de un număr mare de factori, dintre care în mod deosebit reţinem:

- natura sistemului economic în care funcţionează;

- teoriile economice considerate;

- limbajul operaţional pe care îl utilizează şi care este, în general, contabilitatea naţională ş.a.

Legat de dependenţa dintre forma modelelor macroeconomice şi natura sistemelor economice, în literatura de specialitate se apreciază, pe bună dreptate, că este lipsit de sens să ne gândim că există un anumit tip de model general.de politică economică ce ar putea acoperi toate felurile de sisteme şi de trecere de la un sistem la altul prin reformă economică. Folosind date informaţionale privind aspectele fundamentale ale sistemului economic în care este destinat să

fie utilizat, modelul va fi condiţionat şi va purta marca acestui sistem. În consecinţă, forma şi relaţiile modelului macroeconomic de politică economică depinde de modelul de creştere economică adoptat de ţara respectivă. Există însă un model de creştere economică care să poată fi definit ca model reţetă pentru construirea unui anumit tip economic de piaţă, viabilă şi eficientă? S-ar putea deci prelua “tel quell” modelul de creştere economică al unei ţări pentru a fi implementat în altă ţară?

Asemenea întrebări au frământat, deopotrivă, oamenii de ştiinţă şi factorii de decizie politică impresionaţi de creşterea susţinută şi durabilă în timp înregistrată de ţările est-asiatice şi în special Japonia, Hong-Kong, Republica Coreea, Singapore, Taiwan, Indonezia, Malaezia, Thailanda.

Experienţa pozitivă a ţărilor Asiei de Est “un model reţetă”?

Recordul de succes pe care ţările Asiei de Est îl deţin, de aproape patru decenii, în ceea ce priveşte creşterea susţinută, în ritmuri înalte, a atras de mai multă vreme şi într-o măsură tot mai mare, atenţia organismelor internaţionale preocupate de studierea şi dezvoltarea politicilor economice, în încercarea de a explica originile “miracolului economic Asiatic”.

Astfel, de exemplu, Banca Mondială în Raportul său “The East Asian Miracle” caută să dea răspuns următoarelor întrebări: dacă a existat un singur model est-asiatic şi dacă, în ciuda modificărilor mediului economic mondial, politicile economice aplicate în această regiune rămân şi astăzi opţiuni viabile pentru ţările în curs de dezvoltare.

Întrucât Egiptul este angajat în înfăptuirea unei reforme economice de anvergură, se desprind cateva elemente de interes:

" existenţa unui cadru teoretic comun de concepere a politicilor economice în ţările est-asiatice (pentru că, aşa cum se va vedea mai departe, există o strânsă relaţie între modul de concepere a politicii economice şi modelarea matematică a fenomenului economic);

" obţinerea de rezultate diferite prin aplicarea aceleiaşi măsuri de politică economică în contexte diferite;

" modelul utilizat evidenţiază caracteristicile economice comune ale acestor ţări (şi prin care se deosebesc de economiile majorităţii celorlalte ţări în curs de dezvoltare);

În mare măsură, ţările est-asiatice au obţinut creşterea susţinută, în ritmuri înalte, asigurând creşterii economice, drepturile sale fundamentale, ca urmare:

" investiţia internă privată şi creşterea rapidă a capitalului uman au fost principalele motoare ale creşterii;

" nivelurile înalte ale economiilor financiare interne, au susţinut nivelurile înalte ale investiţiei din aceste ţări;

" agricultura, în paralel cu scăderea importanţei sale relative, a cunoscut o dezvoltare rapidă şi o îmbunătăţire a productivităţii;

" ratele de creştere a populaţiei au înregistrat scăderi mai mari şi mai rapide în aceste ţări decât în celelalte părţi ale lumii . ţări aflate în curs de dezvoltare;

" câteva dintre aceste ţări, cu cele mai rapide ritmuri de creştere, au avut şi o poziţie bună de start prin faptul că au dispus de o forţă de muncă mai educată şi de un sistem mai eficient al administraţiei publice.