Banii și sistemele monetare

1.BANII SI SISTEMELE MONETARE

In teoria economica intalnim mai multe definitii referitoare la bani.

Fondatorii acestei teorii, respective clasicii si in continuare marxistii considera ca banii sunt rezultatul dezvoltarii schimbului, devenind cel mai inalt produs al activitatii economice. Banii sunt o marfa care indeplineste rolul de echivalent general, adica au insusirea de a fi schimbati oricand pe o alta marfa si totodata orice produs are posibilitatea sa se transforme in bani.

Alte scoli definesc banii ca o notiune generica pentru toate felurile demonede si semns de valoare, ceea ce constituie un instrument economic si social care intruchipeaza puterea de cumparare si confera detinatorului ( de

bani ) dreptul asupra unei parti din bogatia sociala.

Aparitia si dezvoltarea acestei entitati este un process indelungat. Intr-un anumit sens se poate vorbi despre o “preistorie” a banilor si o “istorie” a lor.

Preistoria banilor poate cuprinde perioadele cand, in cadrul diferitelor grupuri sociale ( populatii ), s-a trecut de la schimbul unui produs de o anumita utilitate pentru un alt produs, de o alta utilitate, denumit troc, la acceptarea prin consens a unui bun care sa joace rolul de intermediar in orice schimb. Cu timpul, pentru indeplinirea acestui rol s-au impus metalele pretioase ( aurul si argintul ) datorita calitatilor lor ( inalterabile, usor divizibile, valoare mare in cantitate mica ), la inceput sub forma de lingouri, iar ulterior de monede, respective de bucati de metal pretios care erau stantate ( battue ) de o autoritate care garanta puritatea metalului si greutatea ce o reprezinta. Din acest moment, se poate spune ca incepe istoria banilor sub forma de monede, natiunile confundandu-se.

Primele monede se pare ca au fost folosite in China in secolul XI inainte de Hristos

( i.e.n ), iar in Europa sunt mentionate in Grecia antica de cunoscutul istoric Herodot, in secolele VII si VI i.e.n. Pentru Europa, deci, cu certitudine monedele sunt cunoscute de 27 de secole. In decursul folosirii lor, s-au conturat mai multe functii pe care banii le indeplinesc atat in activitatea economica, cat si in cea sociala.

In primul rand, se detaseaza functia de exprimare a valorii produselor si a serviciilor, in functie care se concretizeaza in notiunea de pret. Scoala clasica mentioneaza explicit ca pretul este expresia baneasca a valorii marfurilor. Daca presupunem ca un bun are o valoare echivalenta cu 10 gr. aur, iar o unitate monetare contine o cantitate de aut 0,2 grame, iar valoarea produsului va fi reprezentata prin raportarea a 10 gr. aur la 0,2 gr. aur, ceea ce inseamna ca pretul bunului este de 50 de unitati monetare.

O alta functie foarte importanta a banilor este aceea de mijlocitor al schimbului, respective al circulatiei bunurilor. Schimbul, dintr-un raport direct produs contra altui produs, prin aparitia banilor se scindeaza in doua operatiuni:vanzare, cand produsul se transforma in bani, si cumparare, cand baniise transforma in alte produse. Aceasta functie a constituit si constituie si in prezent, un impuls pentru dezvoltarea comertului, pentru afirmarea efertei si a cererii pe piata generala a bunurilor si a serviciilor.

Printre functiile importanta ale banilor se inscrie si cea de mijloc de plata, respective de achitare a unei obligatii fie fata de o eprsoana fizica fie juridical, sau autoritati. Pentru exemplificare mentionam plata unei datorii ( pentru un produs cumparat pe credit ), plata impozitelor, a taxelor, a amenzilor etc.

Banii indeplinesc si functia de economisire, respective aceea de acumulare a puterii de cumparare a unui bun sau serviciu mai coostisitor ( care poate deveni si capital ), sau ca mijloc de prevedere. In acest context poate fi mentionat si faptul ca posesia de bani se constituie in simbol al bunastarii, al bogatiei.

Generalizarea functiei banilor permite sa se afirme ca prin intermediul lor, se asigura eveluarea bunurilor si serviciilor exprimata prin formula tertium comparationes si mijlocirea schimburilor tertium permutations.

Complexitatea relatiilor banesti a facut necesara constituirea de sisteme monetare. Prin sistem monetar se intelege ansamblul normelor legale si a institutiilor care reglementeaza, organizeaza si supravegheaza relatiile banesti dintr-un stat, organizeaza si supravegheaza relatiile banesti dintr-un stat. Se impune observatia ca pana in repzent un sistem monetary era considerat a fi eminamente national, iar monedele folosite, un symbol al independentei nationale, al fortei economice si politice a unei natiuni, a unui stat.

Extinderea raporturilor internationala si in special a celor economice, a impus depasirea restrictiilor determinate de sistemele economice nationale si in consecinta au existat propuneri si incercari pentru crearea unui sistem monetar international. Cea mai cunoscuta incercare in acest sens a fost cea de dupa cel de-al doilea razboi mondial, instituita prin conventia de la Bretton Woods

( 1944 ) concretizata in sistemul aur-devize ( gold exchange standard ), sistem prin care o moneda nationala, respective dolarul SUA si in subsidiar lira sterlina engleza capatau puterea de circulatie internationala ca si aurul. Sistemul presupune o stabilitate deplina a acestor monede. Lira sterlina a iesit foarte repede din sistem datorita slabiciunii economiei engleze postbelice, iar dolarul SUA s-a mentinut pana la prima devalorizare. In prezent desi nu exista un sistem monetar constituit pe plan international, in virtutea inertiei se folosesc in acest scop, monedele statelor celor mai puternice din punct de vedere economic si in primul rand, tot dolarul american.