Cuprins
- CAPITOLUL I. 2
- STRUCTURA MASEI MONETARE ȘI IMPACTUL NOILOR TEHNOLOGII 2
- 1.1. Moneda efectivă 2
- 1.2. Moneda de cont 2
- 1.3. Depozitele la termen (time deposits) şi în vederea economisirii 3
- 1.4. Alte active monetare sau financiare, cu grade diferite de lichiditate 3
- CAPITOLUL II. 3
- NOI INSTRUMENETE DE PLATĂ ELECTRONICE 3
- 2.1. Sisteme de plată bazate pe carduri clasice 3
- 2.2. Sisteme bazate pe bani electronici 4
- 2.3. Sisteme de microplăţi 4
- CAPITOLU III. 5
- COMERTUL ELECTRONIC – O NOUA METODĂ DE UTILIZARE A MASEI MONETARE 5
- 3.1 Comerțul prin e-comandare 5
- 3.2 Comerţul electronic mobil 5
- CONCLUZII 6
- BIBLIOGRAFIE
Extras din referat
CAPITOLUL I.
STRUCTURA MASEI MONETARE ȘI IMPACTUL NOILOR TEHNOLOGII
Masa monetară reprezintă un indicator care desemnează totalitatea mijloacelor bănesti existente in economia unei tari la un moment dat, sau ca medie pe o anumită perioadă. Aceasta este un indicator statistic, care se cuantifică pe baza bilanţului centralizat al întregului sistem bancar dintr-o ţară, după deducerea operaţiilor duble. Deţinătorii de monedă apartin atât sectorului bancar, cât şi sectorului non-bancar (agenti economici şi populatie).
1.1. Moneda efectivă (numerarul = bancnote si monede divizionare) reprezintă partea cea mai lichidă a masei monetare. Este general acceptată de participanţii la tranzacţii. Reprezintă mijlocul de plată iniţial şi prezintă avantajul major că nu este grevat de nici o obligatie. Circulă în general in posesia persoanelor fizice.
In ţările dezvoltate, plăţile în numerar au o pondere de maximum 10% din totalul plăţilor interne, în timp ce în Romania această pondere este mult mai mare.
În acest caz, noile tehnologii nu îsi fac simţită prezenţa într-un mod pregnant.
1.2. Moneda de cont este reprezentată de conturile curente si de depozitele la vedere (sight deposits), apartinând persoanelor fizice si juridice. Pe baza lor se pot emite ordine de plată, cecuri, carduri, etc. Dobanda bonificată de bănci pentru aceste depozite este redusă ca nivel, întrucât ele nu reprezintă o resursă stabilă pentru institutiile bancare. Aceste depozite se pot transforma cu uşurinţă în numerar, având o lichiditate destul de mare.
Noile tehnologii au condus la o creştere a masei monetare utilizate prin intermediul cardurilor. Astefel numerarul pierde teren in faţa plăţii cumpărăturilor cu cardul la comercianţi, dar şi în mediul online. Mai mult, facturile de telefonie sau facturile de utilităţi pot fi plătite cu cardul la bancomate, iar taxele, impozitele şi amenzile se pot achita online. In continuare, companiile investesc în tehnologii inovatoare de plată precum contactless si plata prin intermediul telefonului mobil.
Astfel, Visa Europe planuieste sa investeasca anual 100 milioane euro în vederea realizării convergenţei plăţilor prin card, a plăţilor prin intermediul telefoanelor mobile şi a comerţului electronic.
Plata cu ajutorul telefonului mobil este posibilă prin implementarea în telefon a unui cip conectat la cardul de credit.
1.3. Depozitele la termen (time deposits) şi în vederea economisirii sunt constituite pe perioade limitate de timp, intervale în care nu se pot face retrageri, fără a atrage penalizări din partea băncii. Pe baza acestor depozite nu se pot emite cecuri, carduri şi ordine de plată. În cazul retragerilor înainte de scadenta stabilită, banca poate decide reducerea dobânzii, destul de ridicată în mod normal, pană la nivelul dobânzii pentru depozitele la vedere.
1.4. Alte active monetare sau financiare, cu grade diferite de lichiditate. In categoria activelor monetare sunt cuprinse cambiile, biletele la ordin, certificatele de trezorerie (treasury bills) şi alte produse monetare pe termen scurt. In categoria active financiare se includ acţiunile, obligaţiunile, contractele la termen (futures/forward) şi alte produse financiare, care pot fi folosite ca instrumente de plată în anumite condiţii, dar care au un grad de lichiditate redus.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Impactul Noilor Tehnologii Asupra Marimii si Structurii Masei Monetare.doc