Impactul Noilor Tehnologii asupra Mărimii și Structurii Masei Monetare

Pentru început, masa monetară reprezintă ansamblul mijloacelor de plata, respective de lichiditaţi, care există la un moment dat in cadrul economiei unei tari sau unei zone monetare. Stabilirea componentelor masei monetare trebuie să ia în vedere modul de definire a monedei, precum si a formelor de existenţa a acesteia. Astfel, masa monetară reprezinta totalitatea mijloacelor de plată care permit deţinatorului cumpararea imediata de bunuri si servicii si efectuarea de plati directe. Conform definiţiei masei monetare în sens restrâns, structura masei monetare este alcatuită din doua component: numerarul (bancnotele si monedele metalice) si disponibilităţile in conturile curente deschise la banci, case de economii, sau alte instuţii financiare. Aceste doua component, poartă denumirea de monedă propriu-zisă. Pentru ca moneda să-şi poată îndeplini rolul şi funcţiile sale este trebuie ca aceasta să fie pusă în circulaţie într-un anumit volum şi într-o structură anume. Cantitatea de monedă existentă în circulaţie într-o economie naţională, într-un interval de timp dat, constituie masa monetară. În structura sa, masa monetară înregistrează doar moneda care o deţin subiecţii economici nonfinanciari ( firme , gospodării , instituţii publice ) , moneda deţinută de sistemul bancar şi utilizată în relaţiile dintre instituţiile bancare nu face parte din masa monetară Componentele masei monetare sunt agregatele monetare care se construiesc pe baza unor criterii , care permit selectarea elementelor care realizează politica monetară. De asemenea, rolul agregatelor monetare este dublu : indicatori ai masei monetare pe care o măsoară si obiective ale politicii monetare. În majoritatea ţărilor cu economie de piaţă în sunt utilizate agregatele monetare. Acestea reprezintă un indicator ce caracterizează mărimea şi structura masei monetare. Indicatorii sau agregatele monetare sunt stabilite în dependenţă de: eficacitatea agregatelor monetare şi existenţa evidenţei statistice. Atunci când BNR vrea să lase mai mulţi bani în piaţă (adică să crească masa monetară) sau să deprecieze moneda naţională, intervine pe piaţa valutară cumpărând monedă straină si vânzând lei. Dacă BNR consideră că a vândut prea mulţi lei, surplusul de masa monetară poate fi „sterilizat“ prin atragerea in depozite la BNR. În sistemele monetare moderne, ofertanţii de masă monetară sunt banca centrală şi băncile comerciale. Banca centrală oferă numerarul sau baza monetară, băncile comerciale creează monedă scripturală şi diverse instrumente monetar-financiare Evoluţia masei monetare într-o economie poate influenţa producţia, preţurile, utilizarea forţei de munca. Scăderea sau majorarea masei monetare afectează puterea de cumparare, producţia si furnizarea de bunuri si servicii.

În ceea ce priveste impactul noilor tehnologii asupra marimimii si structurii masei monetare,tehnologiile informatice si-au demonstrat utilitatea în luarea deciziilor de creditare. Acesta nouă orientare a instituţiei bancare în activitatea de creditare reduce pe cât posibil riscurile specifice. Adaptarea si aplicarea tehnologiilor informatice în activitatea de creditare bancară presupune rezolvarea a două probleme: constituirea unor sisteme de cuantificare si ierarhizarea a criteriilor si premiselor de acordare a creditelor si crearea unui sistem informatic de prelucrare electronică a detelor pentru ierarhizarea obiectivă a fiecarei cereri de împrumut. Spre exemplu, sistemul expert este o tehnologie mai avansată de analiză si diagnostic in luarea deciziilor de creditare. Aceata reprezintă un model superior de prelucrare a datelor exprimat prin programe speciale, care realizează rapoarte specializate incluzind tabele si diagrame ale fluxurilor de fonduri. Tehnologia bancară intemeiată pe programe informatice permite băncilor adaptarea politicilor de creditare la resursele disponibile. Pe seama unor algoritmi compleşi se stabilesc care sunt limitele de creditare admisibile în funcţie de structura resurselor disponibile, de solicitarile de credite si de termenele de creditare. Totodata, tehnologia informatică bancară permite si crearea automată a graficelor de rambursare a creditelor si a dobânzilor corespunătoare. Programele informatice pot să asigure si determinarea dobânzilor lunare totale, iar periodic printr-o procedură similara celei de acordare de credite se efectuează verificarea calităţii garanţiilor materiale, monitorizarea datoriilor si înregistrarea eventualelor restanţe. Astfel, implementarea tehnologiei informatice în activitatea de creditare bancară este de nelipsit pentru modernizarea si cresterea competitivităţii băncilor. O alta nouă tehnologie cu impact asupra structurii si mărimii masei monetare este moneda Bitcoin. Aceasta este o monedă digitală creată în 2009 de Satoshi Nakamoto (care între timp a părăsit proiectul). Numele Bitcoin se referă de asemenea si la programul cu cu sursă deschisă pentru folosirea acestor monede, cât si la reteaua peer-to-peer (de la egal la egal) pe care acesta o formează. Spre deosebire de majoritatea monedelor, Bitcoin nu se bazează pe încrederea într-un emitor central. Bitcoin foloseste o baza de date distribuită peste noduri ale unei retele de la egal la egal pentru a inventaria tranzactiile si se foloseste de criptografie pentru a furniza functii de baza pentru securitate cum ar fi asigurarea că bitcoinii nu pot fi cheltuiti decât de cel care ii detine si decât o singură dată.