Impactul noilor tehnologii asupra masei monetare

Moneda poate fi definită ca ansamblul de active acceptate pretutindeni, de toţi, intotdeauna pentru a regla datoriile generate prin schimbul de mărfuri sau servicii. Moneda are urmatoarele avantaje: este conservabilă, divizibilă, conferă incredere, are o valoare de intrebuinţare. Treptat se ajunge la moneda metalica, urmand ca ulterior baterea monedei sa capetate caracter de privilegiu a statului si a devenit un proces pe care il exercită in exclusivitate organul statal. Evolutia monedei continuă prin aparitia monedei fiduciare (bancnota). Bancnota a putut fi introdusă dupa ce a devenit o prerogativă a statului. Bancnota era recunoscută de toţi, era mai usor de transportat, era multiplicabilă. Au apărut apoi creditele, cartile de credit, cartelele magnetice. Cantitatea de monedă existentă în circulaţie într-o economie naţională , într-un interval de timp dat, constituie masa monetară. Altfel spus, pornind de la functiile monedei, masa monetară reprezintă ansamblul mijloacelor de plată şi de circulaţie, respectiv de lichiditate, existente la un moment dat în cadrul unei economii. Numeroasele dezbateri privind definirea monedei s-au concentrat îndeosebi asupra formelor sale de existenţă şi care trebuie incluse în structura masei monetare. Generalizând diferitele sensuri şi interpretări date masei monetare, sferei sale de cuprindere, se poate aprecia că în structura acesteia pot fi incluse următoarele active, în funcţie de gradul de lichidatate: moneda efectivă sau numerarul (bilete de bancă, moneda divizionară), moneda de cont (scripturală), depunerile la termen şi în vederea economisirii şi alte active, cu grad mai mare sau mai mic de lichiditate. In societatea preistorică, economia era bazată pe troc sau schimb direct. Prima formă luată de monedă a fost paleomoneda sau moneda marfă. Aceasta era folosita atat pentru achiziţionarea mărfurilor sau serviciilor cat si pentru a plăti impozite şi taxe. O data cu evolutia socială şi tehnologică, moneda-marfă s-a dovedit a fi neviabilă. Intr-o economie moderna, există atatea preţuri cate produse sunt pe piaţă. In economia naturală, numărul de preţuri este mult mai mare intrucat fiecare bun trebuie sa aibă un preţ exprimat in toate celelalte bunuri de pe piaţă. In aceste condiţii, schimbul devine tot mai dificil. O soluţie eficientă a fost apariţia monedei metalice care avea o serie de caracteristici precum: valoare mare in volum mic, are o durată de viaţă cvasiinfinită şi este greu de falsificat. Evolutia economică a fost insoţită şi de apariţia primelor banci moderne precum Banca din Amsterdam (1608), Banca din Hamburg (1619), Banca din Stockholm (1650) şi cu deosebire Banca Angliei, a cărei înfiinţare în 1694 marchează adevărata piatră de hotar a apariţiei băncilor moderne.

Este de menţionat şi faptul că apar primele societăţi anonime pe acţiuni, cu scopul de a asigura colaborarea între asociaţi pentru exploatarea unei zone geografice sau a unei rute comerciale. Prima mare societate pe acţiuni este considerată a fi Compania Olandeză a Indiilor Orientale, înfiinţată în 1602 şi având sediul la Amsterdam.