Riscurile politice care afectează afacerile din Republica Moldova

Orice activitate, comercială sau nu, este expusă la numeroase riscuri. Unul din ele este riscul politic care mai este numit și riscul suveranității. Definirea riscului politic este mai complexă însă se poate spune că: riscul ce iși are originea in măsuri de politica economică sau in măsuri cu caracter militar adoptate de stat din rațiuni ce vizează uneori protejarea intereselor nationale se numește risc politic. Deci el constă în posibilitatea ca schimbările politice să nu mai garanteaze integritatea proprietății private sau asociate, returnarea și transferul capitalului sau a profiturilor obținute de către investitori, în special cei străini.

Un astfel de risc se poate concretiza în:

-instabilitatea politică;

- interzicerea transferului valutar;

- riscul de război;

- riscul de sechestru;

- naționalizarea si expropierea;

- modificarea legislației;

- orice acțiune a unor guverne străine care duce la dificultăți în respectarea obligațiilor contractuale;

- război civil, revoluție, proteste;

- retragerea sau reînnoirea licențelor de export sau impunerea unor restricții la export;

Dacă ne referim la Republica Moldova, riscul politic este accentuat de aspectul instabilității politice care este mereu un rău pentru mediul de afaceri, fiindcă afacerile se bazează pe predictibilitate, atunci când se cunoaște cum vor arăta lucrurile și ce politici vor fi implementate. Semnele de incertitudine din economie ar putea duce la o scădere a consumului, ceea ce lovește dur în antreprenori. Guvernul este responsabil de un spectru destul de larg de relații și nu vorbim doar de mediul de afaceri, dar și de sfera bugetară, care are influență asupra mediului de afaceri, fiindcă se fac achiziții din bani publici, se plătesc salarii, care influențează capacitatea de cumpărare a cetățeanului și implicit cererea de afaceri a antreprenorilor.

Deși au fost înregistrate mai multe progrese, Moldova continuă să se confrunte cu diverse provocări, în procesul de edificare a unei democrații și economii sănătoase, în contextul unor instituții instabile și înrădăcinate, precum și a capitalului uman limitat. Perioadele de instabilitate politică au avut un impact atât asupra instituțiilor și economiei țării, cât și asupra indicatorilor sociali și economici. Moldova are un context politic post-sovietic și procese democratice emergente, care au creat dificultăți în susținerea creșterii economice și dezvoltării infrastructurii și instituțiilor politice ale țării.

Sondajul EESE a constatat că reprezentanții întreprinderilor au avut percepția că instabilitatea politică a afectat procesul de dezvoltare a întreprinderilor. O pondere considerabilă a respondenților sondajului au fost preocupați de gradul în care mita și corupția au prezentat obstacole majore în calea dezvoltării întreprinderilor. Aproape jumătate dintre reprezentanții întreprinderilor (49,5%) au fost, oarecum, de acord cu faptul că aceste fenomene reprezintă obstacole majore, în timp ce unul din trei respondenți (37,8%) a susținut, în totalitate, această afirmație.

În continuare vom analiza condițiile politice necesare pentru un mediu favorabil de afaceri în Republica Moldova.

1. Pacea și stabilitatea politică sunt condiții esențiale pentru înființarea și dezvoltarea unor întreprinderi durabile. După alegeri controversate și tulburări sociale, din 2009 Moldova a fost condusă de o coaliție de guvernare formată din trei partide, numită Alianța pentru Integrare Europeană (AIE).

Principalul partid de opoziție este Partidul Comuniștilor, care este mai puțin favorabil unui parteneriat european solid, pledând în schimb pentru relații mai strânse cu Rusia. În 2009 Moldova a trecut prin alegeri parlamentare tensionate, în care nici un partid nu a câștigat destule mandate de deputat pentru a alege președintele țării. Deoarece Partidul Comuniștilor nu a obținut voturi suficiente pentru alegerea Președintelui, cele patru partide de opoziție s-au unit pentru a forma AIE. Alegerile au fost contestate și urmate de tulburări sociale în țară, cel mai cunoscut fiind protestul de la Chișinău din 9 aprilie 2009. Dacă e să ne referim la momentul actual, în contextul pandemiei de CoronaVirus, una din recentele tulburări sociale au fost protestele agricultorilor din decembrie anului 2020. Protestele agricultorilor au început încă vara, însă s-au intensificat pe parcursul lunii decembrie, când aceștia și-au adus tehnica agricolă în Piața Marii Adunări Naționale, iar ulterior, în fața parlamentului.