Coroziunea exterioară a rezervoarelor

Exteriorul rezervorului,ce vine in contact cu atmosfera,este supus unei coroziuni generalizate.

Indifferent de destinatia rezervorului,fundul plat este supus si unei puternice coroziuni exterioare ca urmare a unei aerari differentiate.Fundatia pe care se aseaza rezervorul are o usoar panta spre exterior, de 1…2% pentru a usura drenarea apei si eventual a produselor pierdute prin neetanseitatea fundului. Ea este acoperita cu strat hidrofug ce asigura si etansarea in caz de pierderi .

Stratul hidrofug este realizat dintr-un amestec de nisip si gudron de carbine, pentru rezervoare ce depoziteaza produse petrolier, sau bitum de petrol, pentru alte produse si reprezinta cca.10% din volumul nisipului.Nisipul folosit este uscat (umiditate maxima 5%) si are o granulatie mai mica de 2 mm.Amestecarea nisipului cu bitum sau gudron se face la o temperatura de 70…80 °C.Dupa turnare, intindere, racier si cilindrare, stratul hidrofug se acopera cu strat de 10…20 mm grosime din nisip fin.

Inainte de a se trece la realizarea fundului, tablele sunt acoperite cu grund pe baza de miniu de plumb pe partea ce se aseaza pe fundatie.

Lipsa defectelor din cordoanele de sudura ale tablelor ce formeaza fundul rezervorului sau lipsa defectelor cauzate prin coroziune se poate stabili prin insuflarea de ammoniac sub o presiune de cca. 20mm coloana apa prin tevile introduce radial sub fundul rezervorului.

La interiorul rezervorului, cordoanele de sudura si zonele adiacente, bine curatate,se acopera prin pensulare cu o solutie pe baza de fenolftaleina (2,5% fenolftaleina, 27,5% alcool etilic, 70% apa in greutate).In caz de neetanseitate, solutia de fenolftaleina se va colora local rosu.

Patul pe care se aseaza fundul rezervorului se poate considera ca fiind relative omogen (compozitie,structura permeabilitate),dar nu se poate accepta ca pe directia minima in oxigen se afla in zona centrala a fundului rezervorului.Aici materialul capata un pronuntat character anodic in raport cu zona periferica.Ls rezervoarele de diameter mari efectul macropilei formate este mai puternic decat la cele cu diameter mai mici.

Asupra intensitatii macropilei galvanice actioneaza direct si abaterile de la planeitate ale fundului.Suprafata de contact a rezervorului cu fundatia nu este perfect neteda

Contractiile termice ce rezulta la sudare contribuie mult la deformarea tablelor.

La umplerea rezervorului,presiunea hidrostatica tinde sa deformeze fundul astfel incat acesta sa capete forma fundatiei.In acest timp aerul de sub fundul rezervorului se evacueaza in exterior.

La golire situatia se inverseaza.Prin relaxarea elastica a tablelor se aspira sub fundul rezervorului aerul insotit de umezeala,eventual chiar de apa.Se ajunge astfel la intretinerea repetata a macropilei galvanice create de diferenta in oxygen sub fundul rezervorului.

Agresivitatea patului pe care se aseza rezervorul nu intotdeauna poate fi neglijata.Pentru stabilirea agresivitatii patului se poate lua ca baza valoarea polarizarii catodice.Polarizarea catodica este dependenta de permeabilitatea si de rezistenta specifica ρs a solului sau patului.Agresivitatea se poate aprecia prin raportul i/ ρs ,unde i este densitatea de current catodic ce corespunde unui potential periferic egal cu -1100mV.

Pentru a prelungi durata de exploatare a unui rezervor metallic se impune aplicarea protectiei passive a exteriorului si interiorului si protectiei catodice interioare si a fundului rezervorului.

Protectia cu inhibitori a rezervoarelor

Unul dintre procedeele de protectie interioara consta in introducerea in produsul depozitat a unui inhibitor de coroziune.In cazul produselor petroliere, inhibitorul trebuie sa fie solubil in apa si sa aiba calitatea de a forma pe suprafata metalica o pelicula adsorbita care sa impiedice contactul clorurilor, continute de regula de apa, cu peretele metalic.Inhibitorii, in functie de calitatea lor, pot avea o actiune anodica sau catodica.

In cazul rezervoarelor, inhibitorul cu actiune anodica este eficace daca este stabil in contact cu sarurile dizolvate in apa.Dozarea lui trebuie stabilita in functie de puterea de pasivare anodica nu asigura o protectie de lunga durata a rezervoarelor datorita modificarilor permanente ale produsului din interior.

Inhibarea catodica este asigurata de acele produse care opresc reducerea oxigenului dizolvat din zona catodica.Dar cantitatea de oxigen din produsul depozitat variaza continuu ca urmare a golirilor si umplerilor repetate.

Din cele prezentate rezulta ca protectia rezervoarelor realizata numai prin folosirea inhibitorilor este limitata, motiv pentru care se procedeaza la aplicarea protectiei prin acoperire si aprotectiei catodice.

Protectia prin acoperire a rezervoarelor

Protectia exterioara se asigura prin grunduire si acoperire cu mai multe straturi din vopseluri perclorvinilice.

Grundul aplicat contine pulberi fine de aluminiu pentru a asigura si reflectarea razelor solare si reducerea pe acesta cale a pierderilor prin evaporarea produsului depozitat.De regula se aplica doua straturi de grund, respectiv vopsea,suprafata initial fiind sablata.

Protectia exterioara poate fi dublata de o acoperire ce asigura si izolarea termica a rezervorului.

Protectia interioara se asigura prin sistemul multistrat de rasini sau prin captusire cu benzi sau folii din materiale sintetice.

Cel mai indicat sistem de protectie interioara este cel format dintr-un prim strat de rasina epoxidica si un al doilea strat din rasina poliuretanica, cu grosimea totala de 0,15…0,30 mm.Durata de protectie creste de la 3…5 ani la 6…9 ani daca aceste doua rasini sunt aplicate pe un strat metalizat din zinc sau aluminiu.