Noțiuni Generale ale Mașinilor de Găurit

- Operaţiile care se executa cu ajutorul maşinilor de găurit sunt:

- găurirea,

- lărgirea,

- adâncirea,

- alezarea,

- filetarea.

- La realizarea găurilor, in afară de condiţiile tehnice impuse( precizia dimensiunii, poziţia relativa, netezime, forma geometrică), trebuie avute in vedere si obţinerea unei productivităţi cat mai ridicate şi al unui preţ de cost cât mai redus.

- Realizarea acestor condiţii depinde de:

- alegerea potrivită a operaţiilor necesare prelucrării găurii;

- alegerea corespunzătoare a sculelor si a dispozitivelor;

- calitatea si buna funcţionare a tăişurilor sculelor;

- starea maşinii - unelte;

- organizarea locului de lucru.

Capitolul II

GĂURIREA

- Găurirea prin aşchiere este operaţia prin care se realizează în piesele de prelucrat găuri pătrunse sau înfundate, cu ajutorul maşinilor-unelte si al sculelor aşchietoare (burghie de găurit, adâncitori, cuţite de strung). Găurirea executata cu ajutorul burghielor se numeşte si burghiere.

Burghierea se efectuează, in general, mecanic, la maşini de găurit, strunguri, maşini de frezat, maşini de găurit si alezat si uneori, manual, cu ajutorul maşinii de găurit, de mana, a vrilei sau a coarbei.

Daca operaţia de burghiere se executa la maşinile de găurit (cu coloana, radiale, de masa, etc.), piesa de prelucrat rămâne imobila si burghiul executa mişcarea principala de rotaţie, precum si mişcarea secundara de avans, rectilinie.

Găurile in piese mici se pot executa la maşinile de găurit sau la strunguri. Piesele de dimensiuni mari, din cauza greutăţii si a gabaritelor mari, daca nu sunt legate de operaţii de strunjire, se găuresc in mod obişnuit la maşinile de găurit radiale.

- Pentru executarea găurilor scurte (cu raportul dintre lungime si diametru de cel mult 5), se folosesc următoarele metode de lucru, după gradul de precizie cu care trebuie executate:

a) Găurirea cu trasarea prealabila a găurilor; acest procedeu se utilizează, de obicei, la piesele executate in număr mic.

b) Găurirea cu ajutorul şabloanelor sau dispozitivelor de găurit pentru ghidarea burghielor, asigurând astfel poziţia axei găurilor; aceasta metoda se foloseşte la prelucrarea pieselor in serie la maşinile de găurit.

c) Găurirea folosind măsurarea prin coordonate; acest procedeu se utilizează la prelucrarea cu mare precizie a distantelor dintre axele găurilor. Operaţia se executa de obicei la maşinile de găurit prin coordonate, prevăzute cu dispozitive de măsurare a lungimilor si a unghiurilor.

d) Găurirea prin rotirea pieselor; acest procedeu are ca efect auto-centrarea burghiului, împiedicând astfel devierea axei găurii.

- Daca o gaura trebuie sa fie coaxiala cu suprafaţă cilindrica exterioara, se executa mai întâi gaura si apoi se strunjeşte suprafaţa exterioara. Din cauza rezistentei si a rigidităţii mici la torsiune si încovoiere a burghielor, precum si pentru obţinerea unei precizii de prelucrare mai ridicate a găurilor, se recomanda ca executarea unei găuri cu diametrul relativ mare sa se facă cu cel puţin doua burghie; cu primul burghiu se prelucrează o gaura cu diametrul mai mic (aproximativ 0,5- 0,7 din diametrul necesar), iar cu al doilea burghiu se executa gaura la diametrul cerut. Deseori, operaţiile de burghiere sunt urmate de operaţii de adâncire, teşire, alezare, strunjire sau filetare. Pentru a preîntâmpina încălzirea burghiului si decălirea lui, in timpul găurii se face o răcire intensa cu un jet de emulsie. La executarea găurilor mai adânci şi care necesită şi o precizie mai mare trebuie luate masuri pentru evitarea devierii burghiului. Cauzele devierii pot fi multiple: rigiditatea insuficienta a burghiului, ascuţirea neegala a celor doua muchii de aşchiere ale burghiului, tocirea inegala a celor doua muchii, existenta jocurilor in lagărele arborelui principal, aderente neuniforme ale aşchiilor pe tăişurile principale şi auxiliare ale burghiului, influenta începutului operaţiei de găurire când aşchierea se efectuează numai cu tăişul transversal, fixare necorespunzătoare a piesei şi a sculei. S-a constatat ca in cazurile unei găuriri îngrijite se obţine o deviere la axa de rotaţie a burghiului de cel puţin 1: 1000 din lungimea găurii iar in cazurile de prelucrări neîngrijite, de 10 ori mai mari si chiar mai mult.