Influența Factorilor de Risc asupra Tulburărilor Cognitive din Avc Ischemic

“Corelaţii patogenetice ale declinului funcţiei cognitive la pacienţii cu accident vascular cerebral ischemic”.

INFLUENŢA FACTORILOR DE RISC ASUPRA

TULBURĂRILOR COGNITIVE DIN AVC ISCHEMIC

Introducere

Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte accidental vascular cerebral (AVC) ischemic ca un sindrom clinic caracterizat prin apariţia rapidă a unor deficite neurologice focale sau globale ale funcţiilor cerebrale, care nu au au alte cauze aparente decât cele vasculare. Deoarece limitarea funcţiilor cerebrale după AVC poate duce la un impact serios asupra calităţii vieţii, este deosebit de utilă implementarea unor metode de cuantificare a disabilităţilor fizice şi cognitive rezultate în urma unui AVC ischemic. Deficitele cognitive post-AVC ischemic au fost evaluate, în diverse studii, ca fiind prezente la aproximativ 40-55% din totalul pacienţilor ceea ce reprezintă un procent cu o semnificaţie importantă (1). Deoarece gradul severităţii deficitelor cognitive asociate AVC ischemic sunt variabile, studiul de faţă are ca şi scop identificarea factorilor care pot condiţiona gravitatea deficitelor cognitive post-AVC ischemic. În general, se consideră că prezenţa factorilor de risc asociaţi are o semnificaţie aparte în condiţionarea deficitelor cognitive după AVC ischemice. Factorii de risc asociaţi procesului de aterosclerozã, şi, implicit, asociaţi şi AVC ischemic şi deficitelor cognitive care însoţesc aceastã patologie sunt reprezentaţi de factorii genetici, sexul, senescenţa, hipertensiunea arterialã, dieta inadecvatã, dislipidemiile, obezitatea, creşterea rezistenţei la insulinã, diabetul zaharat, hiperhomocisteinemia, sedentarismul, stresul, fumatul şi afecţiuni inflamatorii infecţioase (2,3).

Datoritã gradului extrem de ridicat de impregnare a oricãrei activitãţi, funcţiile cognitive sunt evaluate şi puse în corelaţie cu numeroase criterii şi variabile din domeniul medical. În practicã, cu greu putem identifica activitãti care sã nu necesite implicarea uneia sau alteia dintre funcţiile cognitive. Desigur, în majoritatea cazurilor, ele actioneazã sinergic, chiar dacã cu ponderi diferite, în vederea efectuãrii cu succes a activitãţii propuse. Alãturi de problemele medicale specifice, accidentul vascular cerebral are o influenţa negativã asupra psihicului, atât în ceea ce priveşte consecinţele afectiv-emotionale, cât şi cele cognitive.

Procesele cognitive, în general, prezintã un grad ridicat de complexitate, cu atât mai mult cu cât este vorba despre mecanismele inferenţiale ale gândirii. Importanţa subiectului abordat se reflectã în nivelul ridicat de impregnare a tuturor activitãţilor noastre, în ceea ce priveşte aptitudinile cognitive. Practic, nici o activitate umanã, de la cea mai simplã la cea mai complexã, nu iese de sub incidenţa proceselor cognitive. Numeroase studii din ultimii ani evidenţiazã faptul cã accidentul vascular cerebral este o cauza directã a declinului cognitiv, în general, însã datele nu sunt întotdeauna concludente şi convergente atunci când specificitatea acestor funcţii sporeşte.

Obiective

Studiul de faţã îşi propune sã releve modul în care accidentul vascular cerebral ischemic influenţeazã capacitatea inferenţialã sau, altfel spus, abilitãţile de operare în cadrul procesului de gândire. Relaţia dintre neurologic şi cognitiv este dificil de relevat datoritã aspectelor complexe implicate, aspecte foarte dificil de obiectivat. O datã în plus, dificultatea rezidã şi din faptul cã fenomenul studiat se plaseazã în sfera patologicului şi nu a normalitãtii. De asemenea, s-a urmãrit corelaţia dintre prezenţa tulburãrior cognitive la pacienţii cu AVC ischemic şi prezenţa unor factori de risc cum sunt HTA, DZ tip 2 şi vârsta.

Material si metodã

În lucrarea de faţã, am ales ca instrument de evaluare a aptitudinilor cognitive BTPAC (4,5). În vederea efectuãrii studiului, am alcãtuit douã grupuri principale: grupul martor şi grupul de studiu. Grupul martor se compune din 33 de subiecţi voluntari sãnãtoşi cu vârsta cuprinsã între 38 şi 63 ani. Dintre aceştia, 18 sunt bãrbaţi şi 15 femei. În grupul de studiu am inclus un numãr de 33 pacienţi, dintre care 19 bãrbaţi şi 14 femei, toţi având AVC ischemic în ultimele 6 luni de la efectuarea testãrii. Limitele de vârstã în cadrul lotului de studiu se situeazã între 40 şi 62 ani. Accidentul vascular cerebral ischemic a fost diagnosticat prin examen neurologic si metode imagistice: tomografie cranianã computerizatã şi rezonanţã magneticã nuclearã cranianã. Menţionãm faptul ca alegerea vârstei maxime (62 respectiv 63 ani) s-a fãcut pe considerentul eliminãrii într-o cât mai are mãsurã a variabilei parazite reprezentate de involuţia fiziologicã a funcţiei cognitive inferenţiale.

Ambele eşantioane, cel martor şi cel de studiu, au fost supuse testãrii prin intermediul testelor “Raţionament Analitic” şi “Flexibilitatea Categorizãrii” din cadrul Bateriei de Teste Psihologice de Aptitudini Cognitive (BTPAC). Compararea datelor celor douã loturi va releva influenţa pe care accidentul vascular cerebral o are asupra performanţelor cognitive. Totodatã, considerãm oportun calculul corelaţiilor dintre diverse variabile, cum ar fi: prezenţa AVC ischemic, vârsta pacientilor sau sexul pacienţilor. De asemenea, s-a calculat şi coeficientul de corelaţie cu hipertensiunea arterialã esenţialã (HTA) şi diabetul zaharat (DZ) tip 2. Prelucrarea statisticã a datelor s-a efectuat prin intermediul testului t Student în vederea comparãrii mediilor şi cu testul Pearson (coeficientul de corelaţie r) pentru stabilirea relaţiilor dintre performanţa cognitivã şi vârstã, performanţa cognitivã şi HTA, precum şi a corelaţiei dintre performanţa cognitivã şi diabetul zaharat tip 2. Pragul lui p < 0.05 a fost considerat prag de semnificaţie statisticã.

Rezultate

Caracteristicile celor douã loturi sunt sintetizate in tabelul 1A, respectiv 1B.

Tabelul 1A

Loturi de studiu N (numãr total de pacienţi) Vârsta minimã Vârsta maximã Vârsta medie Bãrbaţi (nr.) Femei (nr.)

Lot I (martor) 33 38 63 54.33 ± 6,34 18 15

Lot II (de studiu) 33 40 62 56.66 ± 5,37 19 14

Menţionăm totodată faptul că în cadrul lotului de studiu, am inclus şi un număr de pacienţi ce prezintă hipertensiune arterială (HTA), respectiv diabet zaharat (DZ), conform tabelului 1B.

Tabelul 1B

Tipul patologiei asociate N total Bãrbaţi Femei

Lot Studiu (nr. pacienţi) 33 18 15

HTA (nr. pacienţi) 28 20 8

DZ (nr. pacienţi) 21 12 9

În urma administrarii testelor de Raţionament Analitic şi Flexibilitatea categorizarii, subiecţii celor douã grupuri de studiu au obţinut urmãtoarele rezultate, sintetizate în tabelul 2:

Tabelul 2. Rezultatele celor douã grupuri.

Test Lot I (martor) Lot II (de studiu) p

Rationament Analitic (BTPAC) Media scorului (+/- DS) 3.25 (+/- 1.00) 2.50 (+/- 0.75) p < 0.01

Scor min. 2 1

Scor max. 5 4

Flexibilitatea Categorizãrii (BTPAC) Media scorului (+/- DS) 3.33 (+/- 1.15) 2.70 (+/- 0.63) p < 0.01

Scor min. 2 1

Scor max. 5 4

În vederea decelãrii factorilor implicaţi în declinul performanţei cognitive inferenţiale, precum şi a înţelegerii modului în care aceste modificãri survin, am calculat factorul de corelaţie dintre performanţa la testele de Raţionament Analitic/ Flexibilitatea Categorizãrii şi vârsta pacienţilor din cele douã loturi (Tab. 3) şi factorii de corelaţie dintre performanţele la teste, r (test 1; test2 ), la cele douã loturi (Tab. 4).

Tabelul 3. Corelaţia dintre vârsta medie a pacienţilor şi performanţa la teste.

Test Lot martor (vârsta) Lot de studiu (vârsta)

Raţionament Analitic r = - 0.38 r = - 0.47

Flexibilitatea Categorizãrii r = - 0.29 r = - 0.48