Plante medicinale din flora spontană a României utilizate în creșterea imunității

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Medicină
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 6 în total
Cuvinte : 2832
Mărime: 28.26KB (arhivat)
Publicat de: Ana Naomi Neagoe
Puncte necesare: 3

Extras din referat

1. MĂCEŞUL

Rosa canina face parte din familia Rosaceae, înalt până la 3 m, cu ramuri arcuite, cu frunze compuse alcătuite din 5-7 foliole cu marginea dinţată. Florile sunt solitare sau grupate câte 2-3, cu petalele de obicei de culoare roz. Pseudofructele provin din receptaculul globulos, ovoidal sau elipsoidal îngroşat, sunt de culoare roşie-cârămizie până la roşu aprins. In intcrior sunt numeroase fructe (achene) cu peri aspri.

Înmulțirea măceșului se poate face prin semințe, prin ramuri înrădăcinate obținute prin despărțirea tufelor existente în flora spontană sau în cultură și prin marcotaj. Pentru obținerea unei semințe apte de reproducere, se vor recolta fructele de măceș numai în stadiul de galben-portocaliu, deci la început de maturizare.

Compoziţie chimică

Componenta principală a pulpei pseudofructelor de măceş este acidul ascorbic, adică vitamina C naturală. Conţinutul în vitamina C variază în funcţic de altitudine. Speciile de la şes au un conţinut întrc 0,30-0,80 g%, cele din zona colinara şi submontană pot ajunge la 2,5-3,5 g%, iar în culturi, Rosa rugosa conţinc până la 5,0 g% acid ascorbic. In mod excepţional, specia Rosu pendulina (Rosa alpina) carc crcste sporadic în zona montană şi alpina, în urma studiilor efectuate, a atins un conţinut de 9 g% (9000 mg'), ceea ce reprezintă un record mondial în lumea vegetala. Pulpa pseudofructelor de măceş mai conţine: pectine, taninuri, zaharuri, acizi organici şi săruri mincrale. Culoarea roşie este datorată în bună parte carotenoidelor, diverşi izomeri ai rubixanlinei, licopinci şi bcta-carotenului, care este precursorul vitaminci A. Mai conţine procianidoli (Bl, B2, B3, B4), catechine si urme de llovonoizi şi antociani. Fructele propriu-zise (achenele) conţin alfa şi beta-locoferol, cca 10% ulei gras, lecitine, zaharuri şi urme de ulei csenţial.

Farmacologie

Vitamina C este o substanţă absolut neccsară, indispensabila, în desfaşurarea normală a celor mai importante procese biologice: sinteza hormonilor corticosuprarenali, transformarca acidului folic în acid folinic. Un alt rol important ii revine în metabolizarea şi climinarea medicamentclor luate în pius. Tot ca contribuie la sinteza noradrenalinei şi a substanţelor intracelulare, cum este, de exernplu, colagenul, matricea osoasa şi dentara etc. Printre altelc, vitamina C arc un rol important în răspunsul imunilar la stres şi la infecţiile bactcriene şi virale.

In prezent, consumul de vitamina C este considerat satisfacător, iar scorbutul aparţine istoriei. Carenţa în vilamina C se constală în spccial la consumalorii mari de alcool, la fumători şi la cei care recurg la o dietă dezechilibrată, din care lipsesc fructele şi legumele. Stresul, expunerca îndelungată la firig, exerciţiilc fizice de performanţă etc. duc la o creştere a proceselor oxidative ale plasmei, iar în toate aceste situaţii estc absolut necesar un supliment de vitamina C, în special naturală. Studii recente au arâtat că lipsa sau carenţa în vitamina C reprezintă un factor de risc în plus în cardiopatia ischemica. La fel, dezvoltarea cataractei pare să fie favorizată de capacitatea antioxidativă a organismului. Or, acidul ascorbic este un bun antioxidant. Faptul important din punct de vedere farmacologic este că vitamina C din pseudofructele de maceş este însoţită şi de alte substanţe care acţionează sinergic.

Recomandări

Datorita conţinutului ridicat în acid ascorbic şi de acid hidroascorbic, preparatele pe bază de pseudofructe de măceş joacă un rol important în oxireducerile biologice şi în respiraţia celulara. Datorită vitaminelor A, Bl, B2, P, ele au proprietatea de a scădea permeabilitatea şi fragilitatca capilarelor. Au, de asemenea, şi acţiune diuretica şi se recomanda şi în afecţiunile hepaltice şi renale.

Mod de preparare şi administrare

Sub formă de infuzic, 1-2. linguriţe parte cărnoasă uscată (fără achcne) la o cană cu apă. Se beau 2-3 căni pc zi. Se pot obţine pastă, gemuri. Uleiul rezultat prin presarea achenelor conţinc cantităţi apreciabile de vitamina E.

Contraindicaţii

Nu prezintă.

Preview document

Plante medicinale din flora spontană a României utilizate în creșterea imunității - Pagina 1
Plante medicinale din flora spontană a României utilizate în creșterea imunității - Pagina 2
Plante medicinale din flora spontană a României utilizate în creșterea imunității - Pagina 3
Plante medicinale din flora spontană a României utilizate în creșterea imunității - Pagina 4
Plante medicinale din flora spontană a României utilizate în creșterea imunității - Pagina 5
Plante medicinale din flora spontană a României utilizate în creșterea imunității - Pagina 6

Conținut arhivă zip

  • Plante medicinale din flora spontana a Romaniei utilizate in cresterea imunitatii.docx

Alții au mai descărcat și

Vitamine

ARGUMENT „Medicus curat, natura sanat” Hipocrat Alegerea subiectului “ Vitamine” pentru proiectul de diplomă prezentat este argumentat prin...

Insulina

Insulina este un hormon hipoglicemiant care micşorează nivelul glucozei în sânge. Este secretat de pancreas, iar insuficienţa lui provoacă...

Starea de sănătate și caracteristicile ei în România

SCOPURILE SANATATII PUBLICE: 1.Promovarea sanatatii, care vizeaza ca oamenii sa fie tot mai sanatosi, apti de a participa la viata sociale (se...

Ai nevoie de altceva?