Vitaminele

Vitaminele sunt o clasa de biocatalizatori exogeni de natura organica cu structuri foarte variate, care sunt indispensabile organismului animal. Ele sunt preluate prin hrana si, in cantitati foarte mici, asigura functionarea normala a organismului, intervenind in special in procesele de crestere si dezvoltare.

Vitaminele se gasesc raspandite in toate organele plantelor, mai bogate fiind frunzele tinere, polenul si fructele. In cantitati mari apar vitaminele in drojdia de bere si uleiul de peste.

In general, organismele animale trebuie sa-si preia prin hrana cantitatea necesara de vitamine deoarece aceste organisme pe parcursul evolutiei si-au pierdut capacitatea de a le sintetiza. Exceptie fac vitaminele PP si C care pot fi sintetizate de animale domestice. Cobaiul, primatele si omul sunt insa incapabile sa sintetizeze vitamina C.

O sursa secundara de vitamine o constituie flora bacteriana din rumen si intestinul gros care sintetizeaza anumite vitamine prin metabolizarea unor substraturi specifice, pe care le furnizeaza organismului animal. Astfel, necesarul de vitamine K pentru om este acoperit aproape integral de bacteriile intestinale, iar vacile care nu primesc in hrana vitaminele B1 si B2 totusi produc un lapte a carui continut in aceste vitamine este normal. Trebuie insa mentionat faptul ca prin administrarea unor doze mari de sulfamide sau antibiotice, acestea pot distruge complet flora intestinala si aparand serioase carente in anumite vitamine care pot fi corectate printr-o dieta corecta.

Astazi toate vitaminele se sintetizeaza industrial fie prin metode chimice fie prin metode microbiologice.

Unele substante existente in plante si animale actioneaza ca vitamine biologic active numai dupa o prealabila transformare in organismul animal si poarta numele de provitamine. Astfel, carotenoidele, pigmenti existenti in regnul vegetal functioneaza ca provitamine A iar unii steroli ca provitamine D.

Vitaminele introduse in organism ca atare si cele rezultate din provitamine sunt dirijate pe cale sanguina spre diferite tesuturi sau organe unde isi manifesta actiunea lor biochimica si fiziologica.

Rolul biochimic al vitaminelor pentru organismele animale este multiplu si anume:

- sunt indispensabile pentru cresterea si dezvoltarea normala a organismelor animale;

- au functie catalitica majoritatea lor fiind incorporate in structura enzimelor, sub forma de grupari prostetice (coenzime);

- indeplinesc actiunea de reglare a functiilor celulare;

- intervin in utilizarea energiei la nivelul celulei fara a avea insa rol energetic;

- unele vitamine participa la procese de oxido-reducere din organism.

Lipsa in alimentatia omului si a animalelor a unor vitamine duce, in scurt timp, la aparitia unor tulburari grave de tipul bolilor carentiale numite avitaminoze.

Cu toate progresele inregistrate de studiul vitaminelor in ultimii ani, in multe cazuri nu se poate explica de ce avitaminozele apar ca boli absolut specifice si nu dupa cum ar fi de asteptat de a prezenta tulburari generale. Se constata totusi unele manifestari mai generale ale carentei in diferite vitamine cum ar fi incetarea cresterii si o sensibilitate deosebita a pielii.

Clasificarea vitaminelor nu se poate face in functie de structura chimica a acestora, intrucat ea este foarte variata. Incercari de a clasifica vitaminele tinand cont de termorezistenta lor au esuat de asemenea, intrucat comportarea acestora la caldura este diferita.

Un criteriu care astazi este unanim acceptat este cel al solubilitatii lor, fie in apa, fie in lipide. Din acest punct de vedere, vitaminele se impart in doua grupe:

- Vitamine liposolubile (solubile in grasimi)

- Vitamine hidrosolubile (solubile in apa).

Aceasta clasificare, desi pare superficiala la prima vedere, ne da indicatii asupra surselor principale de vitamine din diferite produse alimentare.

Din grupa vitaminelor liposolubile fac parte vitaminele A, D, E si K. Aceste vitamine pot fi stocate in organismul animal sub diverse forme in tesuturi sau organe.

Din grupa vitaminelor hidrosolubile fac parte complexul de vitamine B, vitamina C si P. Acestea pot fi acumulate in organismul animal.

Vitaminele liposolubile

Cele patru vitamine liposolubile: A, D, E, K sunt compusi izoprenoidici (deriva de la izopren).

Ele sunt larg raspandite si folosite in nutritia animala, insa desi mult studiate, nu li se cunoaste pana in prezent vreo functie de coenzima.

In ce priveste baza moleculara a actiunii lor este cunoscuta doar pentru vitaminele A si D.

Vitaminele A (retinolii)

Vitaminele A sau retinolii nu se gasesc in natura, respectiv in regnul vegetal, ca atare ci numai sub forma de provitamine, denumite carotine. Plantele deci, nu sintetizeaza retinoli iar prezenta acestora in tesuturile animale rezulta in urma transformarii provitaminelor din hrana ingerata la nivelul intestinului si al ficatului.

Rolul biochimic al vitaminelor A este multiplu. Ele stimuleaza cresterea la animalele tinere si buna functionare a tesutului epitelial prevenind aparitia unor leziuni ale epidermei. Retinolii asigura functionarea normala a aparatului genital si stimuleaza hematopoeza. Ei intervin in metabolismul lipidelor si al mucopoliglucidelor. Cel mai important rol este fara indoiala participarea vitaminei A la procesul biochimic al vederii.