Tendințe privind alimentația

Introducere

Starea de sanatate a oamenilor depinde in cea mai mare masura de alimentele consumate. Astfel, fie ca sunt consumate ca atare, fie ca sunt supuse prelucrarii, ele participa la acoperirea necesarului nutritional al oamenilor.

Odata cu dezvoltarea istorica a omului s-au dezvoltat si diversificat, modalitatile de preparare a hranei. Pentru aceasta au aparut bucatari renumiti, adevarati maestri in arta culinara, de asemenea a luat nastere gastronomia privita ca o arta a prepararii alimentelor,

s-au obtinut produse care, prin continutul in aditivi, sa reziste cat mai mult in timp, gustoase, gata preparate si ambalate usurand astfel sarcina consumatorului, s-a dezvoltat o industrie alimentara cu tehnici si tehnologii de ultima generatie.

Totusi, practica, a dovedit ca nu neaparat un produs gustos este si unul sanatos sau tolerat cu usurinta de organism. De aceea, tocmai ceea ce s-a considerat revolutionar in domeniul alimentar, aditivii, a fost descoperit ca nociv, pe de alta parte tendinta instinctiva de a acorda prioritate efectului psiho-senzorial si nu celui nutritiv si igienic se considera de natura negativa.

Astfel, s-a conturat tendinta actuala, cea a consumarii de alimente cat mai putin afectate de mediul poluant, de tehnologii nocive si, pe cat posibil, indreptarea spre natural si ecologic.

Cap. I – ISTORIA ALIMENTATIEI

Pornind de la piramida celor 5 nevoi fundamentale ale omului, emisa de A.Maslow, nevoia primordiala, psihologica, a omului este mancarea. Abia dupa ce se considera ca este satisfacuta, se poate trece la acordarea atentiei altor nevoi.

De-a lungul istoriei omenirii si a modului de hranire s-au conturat: cultura alimentara, obiceiuri si ritualuri ale servirii meselor, culminand cu stiinta hranirii corecte. Astfel, importanta hranei a constituit o tema atat in religie – de exemplu in Noul Testament figureaza patru momente importante ce deriva din asocierea cu masa (mancarea) a invataturilor lui Isus Hristos, cat si in arta.

Istoria alimentatie surprinde exact anumite perioade:

- omul din paleolitic se pare ca avea o alimentatie diversificata, cel putin asa arata cercetarile recente care, initial, vroiau sa lamuresca daca omul acelui timp era vegetarian sau carnivor;

- 470-370 iHr cand Hippocrate stabileste ca alimentatia are un rol deosebit în prevenirea si tratamentul bolilor, combatand vechile doctrine provenite din Egipt si promovate de adeptii lui Pitagora, ca hrana “este sursa tuturor relelor”. “Tot el apeciaza ca recomandarile privind alimentatia individuala trebuie sa tina seama de traditiile alimentare, de obiceiuri, o schimbare radicala de alimentatie fiind mai daunatoare chiar decat mentinerea alimentatiei vechi, obisnuite”

- 341-270 iHr Epicur din Samos isi exprima convingerea ca “omul este ceea ce mananca” Filosofia lui Epicur este construita din trei parti: prima este de natura canonica, care expune regulile adevarului, a doua este cea fizica, ce propune o explicatie filosofica a naturii si cea de-a treia se refera la morala, tratand despre conditiile vietii fericite. El considera ca atomii din care este compus omul sunt responsabili de dinamica vietii.

- sfarsitul sec. XVIII s-a remarcat prin ideea conform careia hrana reprezinta o sursa de energie cu ajutorul careia organismul face fata nevoilor vitale

- sec. XIX dezvolta dezvolta aceasta idee, in plus au loc descoperiri cu privire la ce inseamna metabolism si se fac progrese in domeniul chimiei alimentare. Apar primele clasificari ale alimentelor, apar notiuni despre aportul lor în proteine, glucide, lipide, saruri minerale si apa si se urmaresc transformarile lor în organism.

- secolul XX se remarca prin studii referitoare la elementele necalorigene, a microelementelor, si a vitaminelor din alimente. La jumatatea secolului al XX-lea, nutritionistii ajung la concluzia ca nici un sindrom de deficienta nutritiva umana nu este asa de daunator ca denutritia proteica.

In final se poate adopta concluzia ca istoria alimentatiei este o istorie a civilizatiilor

alimentare, pe care omul le-a schimbat si ca alimentatia trebuie considerata ca fiind elementul fundamental in sanatatea unui individ.